Asa cum am spus in articolul de deschidere al acestei rubrici, vom lua pas cu pas, de la zero, toate notiunile pe care trebuie sa le stie un incepator sau un pescar ce doreste sa treaca de la pescuitul clasic la cel sportiv de crap.

Poate principala diferenta intre pescuitul clasic si cel sportiv este folosirea unui singur carlig in montura. De ce acest lucru? Explicatia vine chiar din denumirea stilului de pescuit… „sportiv”. Un numar mai mare de carlige nu inseamna neaparat mai multe sanse de a prinde, uneori avand efectul contrar.

Indiferent daca veti folosi momitor, plumb sau plumb striat, este obligatorie folosirea unui singur carlig. Tot mai multe balti au aceasta regula, asa ca este bine sa va familiarizati cu acest tip de pescuit.

O alta diferenta majora intre pescuitul de „moda veche” si cel modern este atasarea momelii la carlig. Trebuie stiut ca in pescuitul modern la crap, momeala nu se pune direct pe carlig, ci se foloseste asa-numitul „fir de par”. Ca scurt istoric, aceasta tehnica nu este tocmai noua pe plan mondial, ea fiind o inovatie de la sfarsitul anilor 1970 (Kevin Maddocks si Len Middleton fiind autorii), montura ce a devenit populara numai dupa aparitia cartii lui Kevin, Carp Fever.

Ce este insa acest fir de par? O bucata de fir, de lungime variabila in functie de conditii, de dimensiunile momelii, etc., cu o bucla in capat (locul unde se pune stopperul), care se gaseste langa tija carligului. De cele mai multe ori, el este format chiar din firul forfacului, folosindu-se „nodul fara nod”. Exista in comert si metode alternative, cum ar fi cele din silicon, ce se agata de carlig, insa eu va recomand ca firul de par sa fie realizat chiar din firul forfacului. Despre lungimea firului de par, despre materialele folosite si alte mici detalii ajutatoare, voi scrie intr-un articol viitor.  De ce este util acest fir de par? Din doua motive majore: prezentare si modul de actiune.

Prezentarea se refera la felul in care momeala folosita se asaza pe substrat (fundul apei), cum este ea perceputa de crapi, in acest caz fiind mult mai naturala. Modul de actiune este, de fapt, mecanica monturii, cum actioneaza ea, sansele pentru o intepare mai sigura, mai corecta, fiind superioare in cazul folosirii firului de par. Si asta pentru ca crapul se hraneste prin aspiratie, urmata de o „rejectie” a hranei. Daca momeala ar fi pusa direct pe carlig, sansele sa scuipe carligul, o data cu momeala, sunt ridicate, in timp ce, in cazul folosirii firului de par, tocmai mecanica amintita mai sus lucreaza in avantajul vostru.

Mai jos este o poza in care se prezinta realizarea firului de par, in 3 pasi, folosind nodul fara nod.

The post Un carlig, un fir de par appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Asta ne aduce si la sensul titlului. Voi incerca, prin articolele postate in aceasta sectiune, „ABC la crap”, dar si printr-o serie de episoade ce vor aparea in curand la PV-TV, sa-i ajut pe aceia care doresc sa faca primii pasi in trecerea de la pescuitul clasic, cu bambine, patratica, bomba, etc. la pescuitul modern, sportiv de crap.

Este de ajuns sa deschizi orice forum pescaresc pentru a vedea cat de multi sunt cei dornici sa invete, sa afle lucrurile de baza, insa oare cati or fi cei carora le este jena sa intrebe aceste lucruri, de teama sa nu fie luati in ras?

„ABC la crap” nu cunoaste acesti termeni, de teama, de luat in ras, pentru ca este mult mai apreciat cel ce doreste sa invete intreband decat cel „care le stie pe toate”.

Voi incerca sa abordez toate subiectele care par complicate pentru cei aflati la inceput, sa creez un punct de plecare catre o viitoare „cariera crapista”. O sa trecem impreuna prin densitatea acestei lumi, atingand subiecte precum: echipament, monturi, tactici, nade si multe altele.

Pentru a acoperi o gama cat mai larga de subiecte, imi puteti adresa orice fel de intrebare aveti la adresa vlad.dobre@pvtv.ro, intrebare la care veti primi cu siguranta un raspuns din partea mea. De asemenea, urmariti sectiunea „ABC la crap” pentru ca voi posta regulat subiecte noi, tutoriale video, imagini interesante ce vor fi, sper eu, de un real folos.

The post Primii pasi appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Crapul (Cyprinus carpio) este un peste teleostean din familia ciprinidelor. Inotatoarele sunt actionate de muschi, iar pestele este acoperit cu mucus si solzi. Traieste pana la 30 de ani, uneori si mai mult. Crapul atinge maturitatea sexuala la varsta de 2-5 ani si se inmulteste in lunile mai–iunie. Puietul se hraneste la inceput cu zooplancton, iar mai apoi, cand atinge 1,8 cm lungime, cu nevertebrate de fund (hrana principala a unui crap adult).

In dependenta de rasa si de conditiile mediului ambiant, crapii de un an cantaresc in medie 15-150 g, cei de doi ani 150-1000 g, cei de trei ani 350-2000 g. Carnea de crap este gustoasa si are o valoare nutritiva inalta.

In tara noastra crapul traieste in general in ape de campie, in lacuri de acumulare, in Dunare, Delta Dunarii, in anumite rauri cu ape domoale. Crapul este un peste de talie mare, greutatea medie a unui adult fiind de 11.5 kg; exemplarele cele mai mari pot depasi 40 kg (au o rata de crestere de 1.4 kg/an) si pot trai peste 40 de ani.
Reproducerea crapilor are loc in aprilie-mai cand o „crapoaica” matura poate avea o cantitate de icre de pana la 23 % din masa sa neta. Perioada de depunere a icrelor este deosebit de grea pentru femelele crap. La depunerea icrelor, crapii masculi lovesc cu putere femela in abdomen ajutand la expulzarea icrelor. Loviturile repetate si deosebit de puternice pot provoca uneori moartea femelelor tinere. Icrele sunt depuse pe vegetatia submersa, de regula in mai multe sedinte. Acestea sunt fecundate de masculi prin stropire cu lapti.

In tara noastra se intalnesc mai multe specii de crap.

1. Crapul comun – denumit si crap romanesc. Se aseamana cu carasul, avand corpul acoperit in intregime cu solzi. In cazul exemplarelor de pana la 1 kg, tinerii pescari deseori pot confunda cele doua specii de pesti, respectiv crapul si carasul. Spre deosebire de caras, el prezinta la baza gurii doua mustati tactile iar spatele este curbat, intr-o masura mai mica sau mai mare. Culoarea este brun – argintie, cu nuante in functie si de particularitatile mediului in care traieste (lacuri, rauri, Dunare, Delta). Este una dintre speciile cele mai spectaculoase si ravnite de catre pescari. Exemplarele mari sunt foarte frumoase, robuste si energice, luptand cu indarjire atunci cand sunt capturate, in timpul drilului. Aceasta specie de crap este cea mai raspandita in tara noastra.
Exemplarele salbatice (crapul salbatic), care traiesc in lacuri neamenajate, Dunare sau Delta se deosebesc prin forma lor usor alungita, fusiforma. Acestia mai poarta numele si de crapi sui.
Crapul romanesc (comun) are o alimentatie variata, in functie de sezon. Primavara si toamna acestia prefera hrana de origine animala spre deosebire de anotimpul verii cand se orienteaza catre hrana de natura vegetala.. Iarna acestia se retrag spre straturile de fund ale apei reducandu-si activitatea la minim. In acest sezon mananca rar, hrana preferata fiind in special larvele (viermusi, libelule).

2. Crapul oglinda – se caracterizeaza prin lipsa solzilor de pe cea mai mare parte a suprafetei corpului. Exceptie fac zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse randuri de solzi, rari si mari. Crapul oglinda are culoare brun-galbuie, cu nuante determinate si de mediul in care acestia traiesc. Exemplarele batrane ajung la greutati impresionante, de peste 30 kg. In tara noastra acest crap mai este cunoscut si sub denumirea de crap Salonta. Modul de hranire si comportamentul sau sunt similare cu cele ale crapului comun.

Record mondial

Recordul mondial absolut la crap se numeste Scar – „cicatrice”, un crap oglinda de 44,905 kg prins de pescarul englez Ambrose Smith in lacul Le Greviere, Dijon, Franta. Numele crapului vine de la dunga asemanatoare unei cicatrice pe care o are pe o parte a corpului. Pestele a muscat la boilies cu aroma de peste si fructe, iar drilul a durat circa 20 de minute. Vechiul record mondial ce data din ianuarie 2010 cantarea cu 2,267 kg mai putin si apartinea tot unui englez, Martin „Lucky” Locke, care prinsese tot un crap oglinda, tot in Franta.

The post Curiozitati din lumea crapului appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Somnul

Somnul este activ mai ales noaptea, vânând în apele tulburi când temperatura apei este peste 4 – 7 °C. Hrana lui constă mai ales din pești și raci, dar poate ataca și păsări acvatice sau mamifere tinere. Animalele adulte duc în general o viață solitară.

Perioada depunerii icrelor la somn este în regiunile temperate între lunile mai și iunie, când apa are o temperatură între 17 – 18 °C. Icrele sunt depuse în locuri bogate cu plante acvatice. Cantitatea de icre depuse depinde de posibilitățile de hrănire și de mărimea femelei. La 2 – 3 zile apare puietul care are o mărime de 4 – 5 mm. În primele 10 zile ei sunt sensibili la lumină. După această perioadă încep să se deplaseze activ consumând plancton, crustacee mici. În caz că nu este suficientă hrană apare canibalismul. La vârsta de 4 – 5 ani somnul este apt pentru reproducție.

Perioada optima pentru pescuit este aprilie-noiembrie. Se practica, in special, pescuitul de fund, cu momeli precum: rame, lipitori, bucati de peste,   broaste, carne imputita, coropisnite insa sunt dese cazurile in care se pot prinde si la pelete sau boiliesuri cu aroma puternica de carne, urat mirositoare. De asemenea, pescuitul cu lingura ondulata sau rotativa cat mai aproape de fundul apei da rezultate bune.

Ca echipament, se folosesc lansete si mulinete puternice, rezistente, carlige mari si fire groase, deoarece somnul intepat se poate lipi de fundul apei, necesitand un echipament puternic pentru a fi tras din acea zona. De obicei somnul se inteapa singur, iar in cazul in care este de dimensiuni mari, scoaterea lui din apa poate pune probleme. Se recomanda folosirea unei manusi groase pentru a apuca buza inferioara a somnului, el avand un rand de dinti ce pot cauza rani considerabile.

The post Stiati ca somnul… appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.