Comentarii la: Cormoran nou alicit!

De: Teo

Teo — Tue, 29 Jan 2013 09:24:20 +0000

Mă rog, fiecare cu părerea lui, nu văd cum poate să strice, câtă vreme ne menţinem în limitele respectului reciproc… Soluţia avută în vedere de mine văd că e agreată până la urmă şi de alţii, mult mai în măsură să evalueze şi decidă, dovadă că deja se fac demersuri în sensul ăsta. O diminuare a populaţiilor de păsări ihtiofage, departe de a afecta vizibil biodiversitatea şi de a periclita existenţa speciilor respective (mă refer cu precădere la cormoran, pelicanul nu l-aş băga în aceeaşi oală – la figurat, evident!), ar fi, cred, pentru început, un pas înainte spre ameliorarea situaţiei… Urmat, evident, de măsuri energice în sensul celor afirmate de tine, managementul piscicol adecvat. Personal, nu văd sensul unei trimiteri la situaţia de acum 50 de ani, e deja istorie şi, la modul cum evoluează lucrurile, nu văd posibilă o revenire la respectiva situaţie… nu foarte curând, oricum!
Referitor la problema autorului articolelor pe care le sorbeam cu nesaţ în anii ’90 (deşi am mai punctat în unele comentarii pe siteul PVTV…) şi care a revoluţionat într-un fel scrierile pe domeniul ăsta, credeam că te-ai recunoscut… Apropo, nu-mi uit niciodată promisiunile, dar dacă am ezitat în ceea ce priveşte vreun demers comun, a fost pentru că nu m-a convins întru totul tăria şi vigoarea cu care se desfăşoară lupta pe tărâmul ăsta… în fine, poate n-am urmărit eu suficient de atent şi asiduu problema… Dar deja ne îndepărtăm de topicul articolului, asta ar necesita discuţii separate şi directe, prin viu grai. Poate în primăvara asta, cândva!

De: Malin

Malin — Sat, 26 Jan 2013 13:49:19 +0000

Imi pare foarte rau Teo ca te-ai simtit jignit de o posibila asociere cu „antropoidul silvic”. Imi cer scuze pentru faptul ca exprimarea mea a fost ambigua. In nici un caz nu m-am gandit la o asociere cu persoana ta. In alta ordine de idei imi mentin opinia in legatura cu necesitatea de a omora niste animale pentru ca intra cu noi in cometitie la resursa piscicola. Daca 1000 de cormorani (sau pelicani) mancau peste dintr-un habitat format din 2000 de ha de apa plina de peste si la un moment dat din cele 2000 de ha raman doar 1000 iar din peste doar 10% sa zicem, cea mai simpla rezolvare este sa omori 600 – 700 cormorani (pelicani). Eu spun ca rezolvarea este numai un management piscicol. Repet: efectivele de cormorani din Romania sunt in crestere si poate ca reprezinta o problema pentru ecosistemele acvatice, dar sunt mai putini decat acum 50 de ani. Reducerea zonelor umede prin indiguiri si sucombarea fondului piscicol au masat cormoranii pe putinul de ape care a mai ramas cu ceva peste. Asta am vrut sa spun.
P.S. „Şi m-a durut indiferenţa UNORA dintre ei, oameni ale căror articole le citeam aproape cu evlavie prin anii ’90!… Rings a bell to you?!” Chiar, cine este?

De: Teo

Teo — Sat, 26 Jan 2013 11:51:59 +0000

Mălin, eşti de departe ultima persoană cu care aş vrea să fac polemică pe o problemă care, vreau să cred, ne preocupă pe amândoi în egală măsură!
Cunosc situaţia din România, atât în ceea ce priveşte fondul piscicol, cât şi fondul forestier. Nu ştiu cu câţi drujbişti te-ai luat la harţă în ultimii ani, ştiu mai bine de câţi trebuie să mă feresc EU atunci când merg la pescuit pe malul Argeşului! Pentru că eu nu rămân la nivelul teoriei, ci chiar iau poziţie atunci când văd „antropoizi” descinzând din limuzinele lor cu tracţiune animală şi defrişând cu nonşalanţă malurile Argeşului de tot ce înseamnă plop, arin, salcie, nu contează esenţa, proprietăţi combustibile să aibă! Apropo, nu ştiu dacă era necesară exprimarea jignitoare la adresa mea, prin asocierea cu „antropoidul silvic Constantin Dominic”, atâta vreme cât eu nu susţin şi n-am susţinut niciodată STÂRPIREA vreunei specii, ci doar limitarea efectivelor cormoranului despre care se face vorbire! În fond, e vorba doar de un management al speciilor, nimic altceva, care se practică de ani mulţi în domeniu, cu rezultate mulţumitoare… Şi dacă tot extindem discuţia la alţi „răpitori cu pene şi păr”, dă-mi voie să exprim un punct de vedere şi în ce priveşte existenţa unei populaţii excedentare de ciori grive şi corbi pe întreg teritoriul României, care, între noi fie vorba, nu se hrănesc doar cu râme, ci atacă vehement porumbei, păsări de curte, produc stricăciuni în culturi etc. Tot în Vânătorul şi pescarul român citeam şi eu în anii ’90 despre recompensarea vânătorilor cu câte un cartuş pentru fiecare pereche de gheare de cioară şi nu mi se pare o măsură deplasată. Deplasată mi se pare moda asta snoabă de a interzice vânătorilor să intervină atunci când unele populaţii au luat-o razna (includ aici şi mândreţea de maidanezi care ne fac să debordăm de mândrie naţională, nefiind capitală pe întreg mapamondul care să se poată lăuda cu aşa ceva!) În ce priveşte urşii, pe lângă motivul pe care l-ai amintit, mai adaug un altul, ce ţine tot de omul gospodar: mizeria care sufocă Românica; lenea de a ne face curăţenie prin „ogradă”… Rezumându-mă la atât, cred că un pic de realism şi pragmatism nu are cum să strice!
Că tot veni vorba de «băieții deştepți din Energie, cu micro-hidrocentralele lor storcătoare de certificate verzi», am dat tag cu ceva vreme în urmă tuturor prietenilor pescari din lista de Facebook (şi nu am puţini!) pe o postare apropo de isprăvile băieţilor respectivi… Nu mi-amintesc să fi văzut vreo reacţie cât de mică!… Şi m-a durut indiferenţa UNORA dintre ei, oameni ale căror articole le citeam aproape cu evlavie prin anii ’90!… Rings a bell to you?! E uşor a scrie versuri, vorba răposatului Mihăiţă…

De: Malin

Malin — Fri, 25 Jan 2013 19:59:56 +0000

Dupa ce au defrisat puternic padurile in zona argeseana a rezervatiei Piatra Craiului au fost chemati vanatorii pentru ca doi rasi au ajuns prin gospodariile oamenilor. Pe unul l-au impuscat pe acoperisul unei case. Tot asa si cormoranii astia se aduna multi pe ape care mai au peste. In anii 70 au murit ultimii vulturi din Carpati. Au fost otraviti si impuscati. Tin minte ca prin 80 in Vanatorul si pescarul sportiv un antropoid silvic pe numele sau Constantin Dominic spunea cam asa: „la ce folosesc vulturii? produc ei ceva? sunt buni de mancat? nu avem nevoie de ei”, si incheia incurajandu-i pe vanatori sa starpeasca rapitorii cu pene si par. Astazi ursii coboara la tomberoanele de gunoi de langa orase pentru ca in paduri umbla baietii cu drujbe si gatere defrisand la ras versanti intregi. Mai avem 50% din padurile din 1990. Si as spune eu cam 10% din potentialul piscicol al acelorasi ani, cand cormoranii se impuscau. Sunt 23 de ani protectie pentru aceste pasari si 23 de ani de jaf pentru pestii cu care acestia se hranesc in mod normal. Nu cormoranii sunt problema ifondului piscicol n Romania, ci oamenii.

De: Teo

Teo — Fri, 25 Jan 2013 17:15:18 +0000

Mălin, cu tot respectul, nu pot fi de acord cu punctul de vedere! Departe de a afirma aici că singurul vinovat pentru declinul evident şi incontestabil al speciilor piscicole din apele naturale (şi nu numai!) este cormoranul, el are un aport deloc de neglijat, având în vedere efectivele îngrijorător de mari la care a ajuns în ultimii ani! Pescuiesc pe Argeş de mai bine de cincisprezece ani, dar ce mi-e dat să văd de câţiva ani încoace, întrece cele mai pesimiste scenarii pe care eram capabil să le concep, după cum, probabil şi cele mai hazardate speranţe ale celor care au decis cu vreo douăzeci de ani în urmă că e necesară protejarea lui! Deşi nu trăiesc (şi pescuiesc) în Deltă, pot număra zilnic, fără să-mi fac din asta un scop în sine (nu sunt birdwatcher), între 7-8 şi 12-13 stoluri de câte 10-15 până la 70(!) de cormorani!!! Tranzitează de două ori pe zi zona în care mă încăpăţânez să pescuiesc, deşi nu are o ofertă extraordinară, migrând de la locurile de cuibărit din coada Budesei Mari spre Goleşti, locul de hrănire. Ăsta a rămas probabil singurul lac de acumulare de pe Argeş care mai are încă (greu de spus pentru cât timp, având în vedere disputa acerbă dintre prădătorii cu pene şi cei cu obrazul gros!) o populaţie piscicolă NORMALĂ. Seara, fac naveta în sens invers, într-un interval de timp destul de restrâns, înainte de apus, astfel că pot fi număraţi destul de uşor, cel puţin stolurile a căror rută de zbor se intersectează cu locaţia în care mă aflu! Coridorul ar putea fi mult mai lat, am văzut deseori stoluri aflate la distanţă prea mare ca să pot număra exemplarele… Oricum, la oferta trofică a lacurilor de aici din zonă, numărul lor mi se pare de departe prea mare!
Nu tragem în pianist, dar ce e de făcut, aşteptăm să ciugulească pianistul tot ce-a mai rămas de ciugulit?! Ne schimbăm meniul, trecem pe cormoran în locul cleanului, ştiucii, obletelui şi ce-o mai fi pe Argeş? Nu sunt eu specialist în piscicultură, dar dacă mă lămureşte şi pe mine cineva la ce foloseşte specia asta (în afara biodiversităţii pe care se face atâta tam-tam)… Poate la poluarea apelor şi malurilor?! La distrugerea vegetaţiei de pe maluri?! Am văzut o mulţime de copaci arşi pur şi simplu de dejecţiile mândreţei de cormoran… Chestia cu selecţia naturală, să n-aud! Nu selectează niciun cormoran exemplarele slabe, tarate de peşte!… Poveşti de adormit copiii! Am prins „n” obleţi la muscă, răniţi de cormorani, toţi fără excepţie exemplare mari, sănătoase! Vânează pe alese, nicidecum nu contribuie la ameliorarea din punct de vedere biologic a speciilor de peşti! Şi-atunci? Doar de decor, cred că ajung un număr mult mai redus de exemplare…
În momentul de faţă, când resursele de hrană la scară globală sunt atât de drastic diminuate (şi am în vedere în primul rând, evident, resursele piscicole), cred c-ar fi momentul să ne reconsiderăm puţin viziunea asupra biodiversităţii!