Conform unui studiu Ipsos comandat de WWF la inceputul acestui an şi realizat pe un eşantion de 500 de persoane din România, caviarul reprezintă o delicatesă culinară (86%), aşa că nu-i de mirare că peste jumătate dintre oameni ar consuma caviar sau produse din carne de sturion dacă ar avea ocazia. Cu toate acestea, 66% dintre cei care ştiu despre sturioni nu sunt conştienţi că aceşti peşti trebuie omorâţi pentru a se obţine faimoasa delicatesă. De asemenea, majoritatea celor chestionaţi consideră că poluarea, pescuitul excesiv şi distrugerea habitatelor sunt cauzele majore care au dus la declinul sturionilor din Dunăre, în timp ce doar 66% consideră comerţul cu caviar ca fiind o ameninţare la adresa sturionilor sălbatici.

România și Bulgaria deţin – încă – singurele populații viabile de sturioni sălbatici din Europa. Ca şi sturionii din întreaga lume însă, şi aceştia sunt astăzi la un pas de dispariție. Cauzele principale sunt pescuitul excesiv și comerțul ilegal cu caviar provenit de la sturionii sălbatici, ambele fenomene fiind sporite din cauza unei cereri tot mai mari pentru caviar, mai ales în perioada sărbătorilor, în ciuda legislaţiei în vigoare. Mai exact, în cele două state-cheie pentru sturionii din Dunăre, România și Bulgaria, atât pescuitul, cât și comerțul cu caviar provenit de la sturionii sălbatici nativi sunt interzise în baza unei legislații ce se află în vigoare până la sfârșitul anului 2015. De asemenea, comerțul internațional cu caviar sălbatic din stocurile de comune – cum ar fi Marea Caspică sau Dunăre – nu este permis. În plus, încă din 1998, toate speciile de sturioni sunt protejate în conformitate cu Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice (CITES).

Deosebirea caviarului legal de cel ilegal

87% dintre cei care au răspuns la întrebările studiului menţionat anterior nu pot sau nu ştiu să facă diferenţa între caviarul legal şi cel ilegal, iar 6% consideră că este suficient ca acest produs să fie cumpărat de la un magazin ca să fie legal.

Oricine e hotărât să cumpere caviar de la sturioni ar trebui să fie extrem de precaut. Ar trebui să se asigure că ambalajul este perfect sigilat şi are etichetă CITES. Toate recipientele de caviar trebuie să aibă o etichetă de unică folosință, ceea ce înseamnă că ambalajul nu poate fi deschis fără dovezi vizibile și eticheta nu poate fi îndepărtată fără a fi deteriorată. Cerințele de etichetare se aplică pentru tot caviarul – fie că provine din sălbaticie sau de la sturioni de crescătorie. Codul de pe eticheta CITES furnizează informații cu privire la sursa și țara de origine a caviarului , a spus Jutta Jahrl, Coordonatorul proiectului Life+ „Protejaţi sturionii, cel mai valoros dar al Dunării”.

 Consumatorii informaţi, care ştiu să aleagă corect caviarul şi produsele din sturion pot chiar să ajute la conservarea populaţiilor de sturioni şi să contribuie la susţinerea economiei locale.

Fermele de sturioni reprezintă un sector de acvacultură în continuă dezvoltare în România şi Bulgaria, iar atunci când funcționează în conformitate cu principiile de conservare a naturii, această industrie poate avea un efect pozitiv, atât pentru localnici, oferindu-le mijloace de subzistență, cât şi pentru sturionii sălbatici.Dorim ca prin proiectul Life+ „Protejaţi sturionii, cel mai valoros dar al Dunării” să creăm până în 2015 condiții viabile pentru populațiile de sturioni din Dunăre și pentru asta este nevoie și de o mai bună informare la nivelul publicului larg, atât în ceea ce priveşte sturionii, cât şi caviarul, a declarat Cristina Munteanu, coordonatorul proiectului în România.

Pentru a contribui la conservarea sturionilor din Dunăre, WWF- România a demarat proiectul Life+ „Protejaţi sturionii, cel mai valoros dar al Dunării!” prin care să asigure supravieţuirea, pe termen lung, a acestor specii cu valoare naturală şi economică ridicată. Proiectul reprezintă o contribuţie majoră la protejarea biodiversităţii europene. Mai multe informaţii sunt disponibile pe: sturioni.wwf.ro. 

Note pentru editori:

În prezent, tot caviarul din comerţul internaţional (exporturi, importuri şi reexporturi) trebuie să fie însoţit de documente CITES şi toate containerele şi ambalajele din comerţul internaţional şi domestic trebuie să aibă etichete speciale CITES. Acestea trebuie să includă următoarele informaţii: 

Pentru mai multe informații sau declarații ale experților WWF, vă rugăm contactați:

Cristina Munteanu, Coordonatorul proiectului în România, cmunteanu@wwfdcp.ro, t: 0730 098 710

Adriana Trocea, Specialist Comunicare WWF-Românina, atrocea@wwfdcp.ro, t: 0728 27 87 37

Despre WWF (World Wide Fund for Nature):

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro.

The post Caviarul: cât plătim pentru luxul de sărbători appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

WWF consideră că situația sturionilor și, implicit, amenințările directe cum sunt comerțul cu caviar și pescuitul ilegal, merită o atenție mai mare din partea autorităților. Doar așa, măsurile luate pentru conservarea speciilor native de sturioni de către România și Bulgaria și activitățile de comunicare din proiectul Life+ “Acţiuni comune pentru creșterea gradului de conștientizare privind supraexploatarea sturionilor din Dunăre în România și Bulgaria” pot să fie eficiente și să asigure un viitor atât pentru aceste specii amenințate, cât şi pentru comunităţile din lungul Dunării.

Comerțul ilegal cu caviar în Bulgaria și România – Raport realizat de WWF

Pescuitul excesiv și comerțul nedurabil cu caviar provenit de la sturionii sălbatici au fost identificate ca fiind cele mai mari amenințări directe la adresa sturionilor din Dunăre – una dintre principalele zone de reproducere ale acestor specii amenințate la nivel global. În cele două state-cheie pentru sturionii din Dunăre, România și Bulgaria, atât pescuitul cât și comerțul cu caviar provenit de la sturionii sălbatici nativi sunt interzise în baza unei legislații ce se află în vigoare până la sfârșitul anului 2015. Cu toate acestea, există raportări informale că sturionii sunt încă braconați.

Rezultatele proiectului se bazează pe un studiu derulat în perioada aprilie 2011- februarie 2012 și a implicat investigatori locali care au vizitat, pentru achizitionarea de caviar, magazine, restaurante, piețe, vânzători ambulanți și ferme de sturioni din diferite zone ale celor două țări. În total au fost colectate 30 de mostre de caviar:  14 în Bulgaria, 14 în România și 2 mostre de caviar provenit din fermele din Bulgaria, dar achiziționat în  Austria. Pe aceste mostre s-a efectuat o analiză AND, pentru a se determina specia de origine.

Per ansamblu, rezultatele analizei indică faptul că încă există pescuit ilegal de sturioni şi că pe piață se oferă spre vânzare caviar provenit de la sturioni sălbatici (deci în mod ilegal), în ciuda interdicţiei la pescuit. Rezultatele cele mai importante  ale studiului sunt:

• 4 din 5 mostre declarate de vânzători ca provenind de la sturioni sălbatici sunt icre de  morun (Huso huso), specie de sturion ameninţată;
• 8 mostre nu au avut etichetele impuse de CITES^*[1] (excluzând restaurantele unde nu se obişnuieşte ca recipientul cu eticheta să fie la vedere); 2 dintre acestea au fost caviar de sturioni (despre care s-a afirmat că proveneau din sălbaticie), iar 6 s-au dovedit a fi falsuri, deși erau vândute ca fiind icre de sturioni;
• 5 mostre conţineau un amestec de icre aparținând mai multor specii de sturioni, acest lucru fiind legal doar în cazul caviarului presat
• 3 mostre proveneau de la sturioni, dar analizele ADN au sugerat că fuseseră  obţinute de la alte specii sau hibrizi, diferiți față de indicațiile de pe etichetă;

Pe durata investigației s-a mai descoperit și că există o tendință în rândul vânzătorilor din ambele state de a vinde numai persoanelor de încredere. Ca urmare, se formează un lanț secret de custodie de la braconieri la consumatori.

Rezultatele acestui raport subliniază importanța aplicării efective a legislaţiei pentru conservarea sturionilor, aflată în vigoare în cele două state europene. Aceasta trebuie să includă o strânsă coordonare între agenții, precum și cooperarea tranfrontalieră și utilizarea tehnologiilor moderne cum ar fi analiza ADN.

Protejați sturionii, cel mai valoros dar al Dunării

Pentru a contribui la conservarea sturionilor din Dunăre ameninţaţi cu dispariţia din cauza pescuitului excesiv dinaintea prohibiţiei şi, în prezent, din cauza exploatării lor pentru caviar, WWF a demarat proiectul Life+ “Acțiuni comune pentru creșterea gradului de conștientizare privind supraexploatarea sturionilor din Dunăre, în România și Bulgaria’’, ce se desfășoară în perioada 2012-2015.

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra nivelului de cunoștințe și a atitudinii actorilor implicați în ceea ce privește necesitatea și eficiența conservării sturionilor, în prima etapă a proiectului  WWF a realizat studiu care a inclus toate părțile implicate. Mai exact, s-au realizat o serie de interviuri cu  reprezentanți ai pescarilor  din lungul Dunări și din Delta Dunării, ai factorilor de decizie, ai agențiilor de control și ai companiilor care produc sau comercializează  caviar și cu publicul larg.

Cauza principală pentru declinul populațiilor de sturioni este considerată de toți actorii ca fiind pescuitul excesiv de dinaintea prohibiției instituită în 2006 în România și în 2011 în Bulgaria și, apoi, braconajul. Pe lângă aceasta, factorii de decizie, agențiile de control și companiile au mai menționat și barajele hidroelectrice, distrugerea habitatelor şi poluarea.

Percepția față de pescuit și atitudinea față de braconaj

83% dintre pescari consideră că pescuitul de sturioni nu este o amenințare, deși 67% dintre ei cred că stocurile tind să scadă. Acest lucru este cauzat de faptul că 68% dintre ei nu văd nici o altă alternativă de venit la activitatea de pescuit. În ceea ce privește braconajul, 65% sunt de părere că atât pescarii care prind din greşeală sturioni şi nu-i eliberează, cât şi braconierii sunt o ameninţare la adresa acestor specii. Astfel, 94% dintre pescari ar coopera cu autorităţile cu condiţia ca şi acestea să respecte legea,  dar numai 45% consideră că denunțarea braconierilor  în faţa autorităţilor e eficientă, în timp ce 39% cred că aceasta nu are niciun rost.

De asemenea, companiile consideră braconajul un tip de competiţie incorectă faţă  de activitățile lor economice, dar la fel ca şi pescarii, ar fi de acord să colaboreze cu autorităţile pentru a-i denunţa pe braconieri. Mai mult, ei consideră că autorităţile de control cunosc foarte bine zonele unde se braconează şi nu fac nimic în acest sens.

Este prohibiția unica soluție?

Prohibiția, ca unică soluție, este privită cu reticență de pescari, deși 90% declara că o respectă și sunt de acord că sturionii au nevoie să fie protejați pentru a supraviețui. La polul opus se situează autoritățile de control și factorii de decizie care consideră interdicția de pescuit o măsură necesară care ar fi mai eficientă dacă ar fi susținută prin sancțiuni mai drastice. Totuși, factorii de decizie consideră că sunt necesare mai multe studii pentru a prelungi prohibiţia după finele lui 2015. Companiile producătoare de caviar sunt de acord cu prohibiţia, dar o consideră o măsură ineficientă din cauza aplicării deficitare.

In plus, 87% dintre pescari au accentuat faptul că își doresc ca prohibiția totală să înceteze cât mai repede iar 96% ar pescui sturioni, cu plase, nu cu carmace (pe care 91% dintre pescari nici nu le-ar folosi). În plus, toţi pescarii ar fi de acord să dea drumul puietului prins si 93% ar elibera sturionii prinşi accidental.

Percepția generală privind sturionii

De asemenea, prima etapă a proiectului a mai inclus și o serie de interviuri telefonice (CATI  -Computer Assisted Telephone Interviews) cu publicul larg pentru a analiza nivelul de cunoștințe și percepția generală față de sturioni.  Cercetarea a fost realizată de IPSOS pentru WWF. Astfel, a rezultat că mai mult de jumătate dintre respondenți știu de existența sturionilor, iar dintre aceștia 72% consideră problema dispariției lor ca fiind importanță. Tot dintre aceștia majoritatea știu și că sturionii sunt protejați, dar 60% nu au aflat că există o prohibiție în ceea ce privește pescuitul sturionilor.  Mai mult, comerțul cu caviar este privit ca o amenințare de 66% dintre respondenți, ei asociind mai degrabă problema sturionilor cu pescuitul excesiv, distrugerea habitatelor sau poluarea.

Carnea de sturion și caviarul sunt privite ca produse culinare de lux, dorința de a le consuma fiind destul de mare, 56% declarând că ar consuma aceste produse dacă ar avea ocazia. Cu toate acestea, lipsa informațiilor înseamnă și că majoritatea (87%) nu știu să facă diferența între caviarul legal și cel ilegal.

Ce alte măsuri sunt necesare pentru protejarea sturionilor?

Rezultatele interviurilor sugerează necesitatea mai multor informații despre sursele alternative de venit, fapt indicat atât de pescari cât și de companiile producătoare de caviar, care consideră acest lucru un prim pas pentru stoparea braconajului.

De asemenea, conform agențiilor de control, pescuitul și comertul cu caviar ar trebui reglementate mai bine, iar legislația susținută prin controale și sancțiuni mai aspre. Pentru realizarea unor controale eficiente ar trebui să existe relații de cooperare mai bune între agenții, dar și logistică de tipul bărcilor, combustibilului și al oamenilor implicați în această activitate. Doar factorii de decizie consideră suficientă legislaţia actuală și modul in care e aceasta susținută.

În plus, au mai fost menționate și soluții cum ar fi: creşterea gradului de conştientizare în rândul comunităţilor locale în ceea ce priveşte populaţia de sturioni, acordarea de subvenții fermelor de sturioni pentru a produce puiet pentru repopulare și stimularea financiară a pescarilor pentru a preveni braconajul. O măsură importantă este și monitorizarea populaţiilor de sturioni, astfel încât rapoartele științifice să convingă comunitățile de pescari în privința necesității conservării sturionilor și să fundamenteze activitatea de reglementare a factorilor de decizie pentru care important este și sprijinul politic.

Nu în ultimul rând, rezultă nevoia unei mai bune informări a publicului larg cu privire la sturioni și normele de etichetare CITES.

The post Comerțul ilegal cu caviar în Bulgaria și România appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.