Și uite așa am pus pe mal un amur sălbatic de Dunăre ce a cântărit 20 de kilograme. Oho! Sărbătoare mare. Am atins rapid câte o bere rece (așa cum spuneam în primul episod, traiască frigiderul cu gaz al lui Toto!) și am început să ne facem planuri. Gata, mâine mai luăm, a venit bancul de amuri la nada noastră! Evident, și al doilea pește a venit la un boilies de 20 mm, birdfood, crab&scopex. Bune arome pentru Dunăre… Am mai nădit un pic, am scos lansetele din apă și ne-am culcat devreme să ne trezim înainte de răsărit.

A doua zi nu am mai prins nimic. Este adevărat că am avut și puțin ghinion deoarece la prima oră a venit iarăși tăietorul de lemne și a tot meșterit ceva la bărcile de tablă. Boc, boc, trosc, numai așa se auzea de acolo. Era clar că peștii veneau de acolo, din stânga, iar zgomotele ne-au stricat toată lucrarea. Asta e situația, mănâncă și omul o pâine, trebuia să scoată apa din bărci și să le meșterească în vederea umplerii lor cu lemne. Am decis să strângem și să plecăm. Filmul ne ieșise.

Ca o concluzie, am pescuit cu șase lansete, trei Toto și trei eu. Am nădit cu vreo 30-40 kg porumb fiert și aproximativ 25 kg boilies. Am încercat multe momeli și monturi, dar ambele trăsături au venit la forfac de fluorocarbon 0,40 mm, cârlig wide gape nr.4, un boiles 20 mm și sac PVA cu porumb și boilies. La momeală și la săculeți, dip crab&scopex din belșug. Ambii amuri au venit la prima lansetă din stânga, acolo unde apa avea 5 metri adâncime și unde am presupus că s-a strâns cea mai multă nadă, datorită conformației apei și a curentului.Ambii amuri au fost eliberați. Filmul acestei partide va rula în luna decembrie la Fishing and Hunting și se va numi WILD DANUBE.

The post PESCUIT LA CRAP PE SĂLBATICA DUNĂRE (4) – Rodul colaborării noastre appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Cafeaua a intrat cu noduri. Colac peste pupăză ne-a telefonat și Mirel, să vadă dacă am prins ceva, iar Toto i-a spus ce a zis pescarul tăietor. „Păi eu v-am spus să mergem să vă arat și locurile de pe plajă, dar voi ați insistat să rămâneți pe poziție…” Mda, avea dreptate Mirel. Pe măsură ce trecea vremea eu m-am apucat să micșorez mărimea cârligelor și a momelilor. Am ajuns la un cârlig numărul 6 și o boabă cu spumă pe firul de păr, în speranța unei trăsături. Mi se părea ireal ca totul să fie atât de frumos dar atât de încremenit. Nu-mi venea să cred că în zonă nu se aflau măcar ciortani, sau carași, plătici, orice pește care se hrănește pe fund. Săriturile de avat începuseră să mă enerveze.

Era destul de cald și noroc cu Toto care combinase un mini-frigider conectat la o butelie mare, unde țineam berile reci. Am tot frecat lansetele, dar nu am reușit să determin o trăsătură cât de mică. Nu-i nimic, nădim în continuare pentru că peștele se adună mai greu pe locuri nebătute. Și am nădit în ziua a doua destul de puternic, dimineața și seara, în aceleași doze – câte o găleată de porumb și una de boilies. Totuși, ne gândeam la plajă și începusem chiar să discutăm dacă nu ar fi oportună o mutare. Asta se întâmpla seara la foc. Am conchis să râmânem pe loc, deoarece e păcat de cât nădisem, iar lansetele le-am scos din apă peste noapte după episodul cu iarba. Mi-am propus să mă trezesc înainte să se lumineze și să le arunc. Și așa am și făcut.

Următoarea dimineață am pus toate cele trei lansetele pe un boilies de 20 mm, un birdfood scopex&crab (arome excelente pentru Dunăre, după umila mea părere), săculeți solubili cu porumb și boilies, atractanți. Am zis să le schimb la o oră pentru a nu pierde de tot efectul nadei din suportul PVA. Eram totuși după trei nădiri destul de masive și așteptam rezultatele. Copacii scufundați din stânga și cotul pe care îl făcea Dunărea îmi făceau în continuare cu ochiul și știam că dacă peștii vor veni de acolo vor veni. Toată ziua nu s-a întâmplat nimic, însă după amiază am văzut prima săritură de crap (undeva departe, după copacii scufundați) iar nu peste mult timp, în zona noastră a ieșit la suprafață un amur mare. Chiar lângă cele două bărci de tablă ale tăietorilor de lemne, parcate în stânga mea. Tot era ceva… Am nădit o singură dată, la prânz.

Seara la foc ne-au vizitat doi pescari din Alexandria, obișnuiți cu zona. Ne-au arătat fotografii și filmulețe cu capturile lor. „Nu aici, pe plajă. Nu la boilies, ci la porumb. Nu cu plumbi din aștia. Numai dimineața și seara trage. Etc „, au fost chestiuni care m-au determinat să beau ceva, să scot lansetele din apă și să mă culc…

Va urma…

The post PESCUIT LA CRAP PE SĂLBATICA DUNĂRE (2) – Nu e bun locul! appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Locatia selectata pentru competitie a fost o zona salbatica adiacenta insulei Mocanu, situata la 5 km in aval de Giurgiu. Echipajele formate din cate unul sau doi membri au pescuit din ambarcatiunile proprii ancorate in curent, in ape adanci, printre trunchiuri de copaci scufundati, acolo de unde pestii mari se lasa cu greu scosi la suprafata.

In conditii de scadere accentuata a cotelor apelor Dunarii, premiul pentru cea mai mare cantitate de peste (4.61 kg) a fost castigat de echipajul compus din Soare Florentiu si Armand Cornaciu, iar trofeul pentru cea mai mare captura (somn,1.43 kg) a fost obtinut de Bogdan Vulcan si Marian Dulipovici – ambele echipaje din Bucuresti.

Competitia Boat Fishing Challenge este organizata cu sustinerea Politiei de Frontiera Giurgiu, iar premiile au fost oferite cu sprijinul partenerior care s-au alaturat organizatorilor:Nautic Life, Constantin Sailing, TuristRomania.ro, Marina Tulcea, MimTeam, Helpic, Aventuria.ro, pensiunea Casa Dintre Salcii, pensiunea Pike Inn, Baboieru.com, ProBarca.ro siwww.barciinbagaje.ro.

Cat costa pescuitul din barca pe Dunare?

Pescuitul pe Dunare si in Delta Dunarii este provocarea suprema a pescarilor din Romania. Pretul unui echipament complet de pescuit la Dunare porneste de la 200 Eur si poate depasi 800 Eur, in functie de calitatea uneltelor selectate. Pentru cei care doresc achizitionarea unei barci cu motor pentru pescuit la Dunare, pretul acestora porneste de la 2500 Eur si poate depasi 10.000 Eur, in functie de dimensiune si motorizare. Pretul unui week-end de pescuit la Dunare se incadreaza intre 50-100 Eur, suma necesara unui pescar din Bucuresti pentru deplasare, momeli si alimente.

Pe site-ul www.hartapescar.ro pot fi accesate detalii ale celor mai accesibile zone de pescuit la Dunare si din Delta Dunarii.

The post Rezultatele Boat Fishing Challenge – singurul concurs de pescuit extrem pe Dunare din Romania appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Ultima Frontieră, ultima partidă

Prima parte

Pescuitul la Periprava este unul special – chiar dacă numele localităţii te face să te duci cu gândul la un pescuit pe Dunăre, pe braţul Chilia mai exact, noi am făcut-o pe un lac din complexul Ultima Frontieră. Cu toate că am făcut un pescuit pe un lac, şi nu pe Dunăre, abordarea a fost tot a unei ape sălbatice, cu crapi tot sălbatici, care au fost aduşi din Dunăre. Incinta numărul 8 din complexul Ultima Frontieră este una destul de mare, de vreo 60 de hectare cu mult stuf, zone cu agăţătură, dar şi zone curate, cu nisip sau pământ tare pe fund; adâncimile nu diferă foarte mult, având o medie undeva la 1,6 metri, dar şi o porţiune cu canal unde apa creşte până la 2,5–3 metri. Pe mijlocul lacului, de la un mal la celălalt se află un plaur cu diverse deschideri şi canale pe dedesubt. Zona este foarte frumoasă, într-adevăr sălbatică, cu mulţi copaci şi păsări. Un lucru foarte interesant este că la Ultima Frontieră sunt 12 lacuri care, toate, comunică între ele prin canale, astfel că atât crapii, cât şi ceilalţi peşti pot migra dintr-un lac în altul. Deci crapii nu stau într-un singur loc şi au diverse trasee pe care circulă.

La Periprava chiar si pescarii de crap prind stiuca.

Având în vedere că partida se desfăşura pe o perioadă de șase zile, ne-am gândit că avem destul timp pentru a găsi o metodă bună prin care să prindem peştii mari ai lacului. Partida avea să fie cu atât mai dificilă, cu cât ne aflam într-o perioadă destul de rece a anului – începutul lunii noiembrie.

Cum am pescuit pe un lac nou?

Înainte de a începe pescuitul am colectat de la Sylvain Remetter cât mai multe informaţii despre lac, despre locul pe care urma să pescuim, dar şi despre populaţia piscicolă. Am aflat că în lac se află mulţi crapi sub 10 kg, dar şi o populaţie însemnată de caraşi între 1 şi 2 kg, care ne pot crea destule probleme. Ştiam de asemenea că există şi destule exemplare peste 10 kg, chiar şi de 20 kg, după care şi venisem.

Deşi aveam la îndemână o barcă pentru a planta, am decis să începem printr-un pescuit din mână. Am sondat zona de pescuit, am găsit o zonă relativ curată, fără agăţătură, pe care urma să pescuim.

De obicei, când pescuiesc pe un lac nou nădesc iniţial în cantităţi mici, iar apoi, în funcţie de necesităţi, continui nădirea sau nu. Pe acest lac, având în vedere că existau destui peşti care să consume o cantitate însemnată de nadă, am hotărât să facem o nădire consistentă, pentru a aduna crapii.

Nădirea am realizat-o cu barca, urmând ca apoi să pescuim din mână pe lângă patul de nadă. Iniţial am aruncat în apă 10 kg de boiliesuri de diferite mărimi și aproape 5 kg de porumb preparat, iar apoi am ales să întreţinem acest pat de nadă din cobră. La început, această strategie părea una câştigătoare, pentru că adunam peştii în zonă şi îi obligam astfel să stea până se termina hrana.

Monturile folosite nu difereau de cele cu care pescuiesc lansat în mod uzual, singurul lucru diferit fiind folosirea unor materiale mai groase în realizarea lor. Firul de monturi folosit a fost unul cămăşuit, de rezistenţă 25 lb. Am ales cârlige curbate mai groase, pentru a penetra bine buza peştelui şi care să îmi permită în acelaşi timp un drill mai dur, deoarece existau zone cu agăţătură între patul de nadă şi mal.

Am început să pescuim cu două lansete care să aibă la cârlig un boilies tare, de 18 mm, şi două lansete cu snowman de 18 mm și pop-up de 12 mm.

La aproape șase ore după nădire s-a întâmplat un lucru de care îmi era frică: caraşii au început să ne creeze probleme şi după fiecare lansare scoteam pe mal câte un caras de peste 1 kg. Aceştia veneau mai mult la monturile cu boilies pe fund. Monturile snowman nu reuşeau să le înghită din cauza mărimii momelii, însă am rămas uimit cum un caras de 1–2 kg reuşea să înghită un boilies de 18–20 mm, care era cât gura lui. Atunci când aveţi probleme cu caraşii, cu plăticile sau chiar cu somnul pitic, vă recomand să folosiţi o montură snowman – o să observaţi că nu o să mai aveţi la fel de multe probleme ca în cazul momelilor de fund.

După acest eveniment neplăcut, care ne-a făcut noaptea mai întunecată decât era, am decis să pescuim cu toate lansetele pe snowman, pentru a evita caraşii.

Crapii şi-au făcut apariţia pe patul de nadă după problemele avute cu caraşii, însă în primele trei zile nu am reuşit să prindem niciun crap de peste 10 kg.

Va urma.

The post Noiembrie la Periprava- Prima parte appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.