J.R.R. Tolkien

I –  LEGENDA

În vârfurile munților, acolo unde apele lumii se despart în două, o parte dintre ele pornind năvalnice pe șaua colinelor la vale, ca să se unească în cele din urmă cu marea, iar o alta ridicându-se alburie printre brazi și ienuperi către ceruri, ca să se unească iară cu norii și dimpreună cu dânșii să se plângă din nou pe pământ, acolo sus, acolo unde granitul se topește-n izvor, acolo stăpânește cel mai mare împărat al tuturor timpurilor.

Acolo unde curcubeiele se odihnesc prin pajiști, luând chipul florilor, înainte de a se cățăra iarăși pe infinitele coline albastre ale cerului, acolo unde Dumnezeu cântă lumii prin glasuri măiestre de paseri, acolo unde urșii miros a miere sălbatică, acolo unde fragii, afinele, murea și zmeura râd soarelui din costișe abrupte, acolo stăpânește cel mai mare împărat al tuturor lumilor.

Acolo stăpânește nimeni altul decât Măria Sa: PĂSTRĂVUL, Măria Sa: VIU ÎMPĂRAT.

Un împărat desăvârșit, un împărat născut din legendă.

„Se zice că, în vremurile de demult, pe malul unei frumoase ape de munte se înălța un măreț castel.

În castelul acela trăia un mândru și viteaz fecior de împărat. Dar, într-o zi, niște tâlhari, prin mijloace necurate, l-au omorât pe acel tânăr prinț și l-au aruncat în apa rece a râului.

Zâna Apelor, cea care îl iubise în ascuns pe vrednicul fiu de împărat, îndurerată peste măsură fiind de fapta mișelească a acelor tâlhari și nedorind a-l abandona sorții pe iubitul său ucis, îi căută trupul prin apele repezi, găsindu-l în cele din urmă prins între niște bolovani și stânci din albie. 

Atunci ea l-a atins cu bagheta sa fermecată, transformându-l pe dată într-un minunat peste alb, un peste mândru, cum nu se mai văzuse vreodată în apele lumii. Apoi, zâna a început a plânge cu dor și jale, cu mult amar, cu lacrimi mari, cu lacrimi grele, cu lacrimi de sânge chiar.

Se mai zice în legendă că acele lacrimi de sânge care cădeau din ochii zânei peste peștele cel alb se transformară în mici puncte sângerii care acoperiră neînchipuit de frumos trupul peștelui.

Văzând cât de minunat și de chipeș devenise peștele cel alb, zâna îl așeză cu mare grijă înapoi în apa rece și curată, punându-l totodată stăpân peste ceilalți pești, numindu-l a fi de atunci încolo Regele suprem al apelor pe care ea le stăpânea prin puterile sale fermecate.”

Căci, cum altfel ar fi putut să apară păstrăvul pe lume, dacă nu din magie, căci magic este și el, și din ce altceva, dacă nu dintr-un viteaz prinț, căci și nobil și curajos peste măsură este păstrăvul cel atât de frumos și de meșteșugit colorat!

Aceasta este legenda păstrăvului, legenda stăpânului lumii de sus, a lumii de sub cetini.

II – poezia

Păstrăv de-argint,

Ai fost zămislit

Din lacrimi de înger

Și picuri de sânge

Căzute-n granit.

Păstrăv de aur,

Tu ai avut faur

Un spirit celestu

Ce te-a făcut măiestru

Păstrăv balaur.

Păstrăv din cetini,

Ai munții prieteni

Și purpură-n ochi

Să nu suferi deochi

De creștini.

Păstrăv năvalnic,

Stăpân peste tainic,

Cascade tu sari,

Rotat prin iuțari,

Cu saltul tău falnic.

Păstrăv legendă,

Ai raiu-n arendă.

Pescari amăgești

Atunci când sclipești

Viclean de sub undă.

Păstrăv punctat,

De pești ascultat,

Ape tu stăpânești

Și pentru toți ești

Viu Împărat.

The post VIU ÎMPĂRAT appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

The post Pescuit la pastrav in Muntii Retezat appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Nu a fost pentru prima data cand am pescuit intr-o pastravarie, dar a fost prima in care am facut-o in regim de concurs, adica in cu totul si cu totul alte conditii, umar la umar fata de alti concurenti, sub presiunea timpului limitat.

Despre Trout Area

Pe scurt, pentru cei care nu inteleg stilul acesta competitional de pescuit, se concureaza in lacuri de pastravarie, populate cu mult peste, de pe un mal sau de pe doua, cazul Pastravariei Zavoi, in manse a cate 15 minute, pescuind la pastrav, cu naluci de tip oscilanta, vobler sau cicada, armate numai cu carlige fara spin. Un concurs format din doua parti, una de calificare, 10-11 manse, in care se acumuleaza puncte (3 la victorie, 2 la numar egal de pesti, 1 la egalitate fara peste si 0 la infrangere), cealalta intr-un sistem piramidal, din care rezulta, in opinia mea, cu adevarat cel mai in forma sportiv al zilei.

Varivas Cup 2021 – Etapa IV

Etapa a patra a Campionatului National de Trout Area a fost organizata de Trout Area Romania, sponsor principal brandul Varivas prin Best For Fishing, filmul evenimentului fiind realizat cu sprijinul Fishing Mall si Fishing & Hunting Romania. Gazda, Pastravaria Zavoi a asigurat toata logistica necesara unei desfasurari in deplina siguranta, purtatul mastii fiind obligatoriu de-a lungul competitiei.

Concursul a demarat greu si a stat sub semnul inactivitatii pestilor, foarte multe meciuri terminandu-se la egalitate, din pacate fara peste. Numarul pestilor a fost suplimentat in trei randuri, cu pesti de diferite dimensiuni, astfel ca in mansele ce au urmat acestor populari, capturile au crescut ca numar pe fisele de concurs. De data aceasta diferentele nu au fost mari, foarte multe din meciuri terminandu-se la 1-2 pesti. 

Dupa cele 10 manse de calificare, din fiecare grupa – pentru ca au fost doua grupe, care au concurat pe doua maluri/sectoare – s-au calificat primii sase concurenti, acestia intrecandu-se in alte 5 manse, la finalul carora s-au stabilit si semifinalele, pentru ca mai apoi sa ramana in competitie 4 concurenti, pentru finala mare respectiv mica.

De data aceasta, surpriza fazelor finale s-a numit Ioana Anghel, nu numai datorita faptului ca este singura fata prezenta constant in cadrul etapelor de Campionat National ci si pentru ca a eliminat in manse pescari cotati mult mai bine, la inceput. Pentru finale i s-au alaturat Vlad Dumitrescu, Ovidiu Caluser si Roberto DeBortoli, adica doi pescari cu experienta mare si unul aflat doar la a treia participare, Ovidiu, care in final, dupa un meci cu prelungiri si foarte mult suspans sa il invinga pe Vlad si sa devina astfel castigatorul competitiei.

Statistica finala a concursului Varivas Cup 2021 a scos la iveala ce se stia din timpul manselor si anume ca, de data aceasta, pestele nu a fost atat de colaborant in obtinerea unui concurs perfect.

Gazda evenimentului – Pastravaria Zavoi

Despre Pastravaria Zavoi, numai de bine. Este genul acela de loc, unde pe langa faptul ca te duci sa ai un drill cu un peste, bucuria copiilor de exemplu, poti innopta in niste cabanute foarte cochete, dotate cu tot ce ai nevoie, aflate fix pe malul lacului, dar mai ales poti manca un pastrav prajit, rumenit sau mai stiu eu cum gatit, dar nu numai, totul intr-o atmosfera de relaxare totala. Ce mi-a mai placut e ca se afla intr-o continua dezvoltare si ca se pune accentul pe tot ce tine de natura. Pomi, flori, decoruri. De-abia astept sa o revizitez in lunile de vara, atunci cand se scufunda in verdele pomilor.

Inca un lucru demn de mentionat este ca tot ce se face acolo, si stiu asta de la proprietarul locului, se face tinandu-se cont de dorintele sportivilor, care au pescuit acolo de-a lungul ultimilor ani. S-a marit pista, care tine in momentul de fata 44 de concurenti – cu o extindere promisa catre 60, accesul este facil, totul pentru a asigura conditii optime pentru competitie.

Am realizat doua filme la acest eveniment, prin care imi propun atat mediatizarea acestui stil de pescuit, poate gresit inteles de unii, dar si sa va induc emotiile si suspansul prezente de-a lungul intregilor manse, filme ce vor rula in lunile mai si iunie pe post.

Detalii despre eveniment: Trout Area Romania – Varivas Cup

Pastravaria Zavoi: pagina Facebook

Foto: Catalin Draghie

The post Varivas Cup 2021 – Campionatul National de Trout Area appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Mai multe despre pescuitul pastravului pe raurile din tara puteti vedea in emisiunea Drumul pastravului, ce ruleaza in aceasta perioada la postul nostru.

Daca ti-a placut acest video, urmareste Pagina Facebook Spinning Case Study si articolele din aceasta serie.

The post VIDEO: Pont pentru pescuitul la pastrav cu rotative appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

L-am urmarit pas cu pas pe Cristi la ultima etapa a Campionatului National de Spinning de pe mal, etapa in care el pescuia deja din postura de campion. L-am intrebat care i-au fost nalucile ce i-au adus cei mai multi pesti, cum obisnuieste sa pescuiasca in competitie si care i-au fost secretele pentru a ajunge pe prima treapta a podiumului.

Astazi va propun cateva imagini in care vorbim despre naluci. Premiera filmului va avea loc in aceasta seara, de la ora 21:00.

The post VIDEO: STUDIU DE CAZ LA SPINNING – Pastravul si Campionul appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

De la pescarii de competitie ai mereu ce invata pentru ca ei sunt cei care incontinuu incearca ceva nou, testeaza naluci, fire, echipamente in general. Plecand de la ideea asta, la ultima etapa din Campionatul National de pescuit la rapitori – divizia mal, am stat de vorba cu Iulian „Hard Spinning” Tarnacop despre nalucile pe care el le foloseste atunci cand pescuieste la pastrav.

The post Pescuit la pastrav >> Naluci castigatoare pe rauri de munte appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Am lasat saptamana aceasta in urma Delta Dunarii si am urcat la munte pentru a face un film despre pastrav si fly fishing, despre o intalnire cu unii dintre cei mai titrati ghizi de pescuit din lume si casteri de top, adusi pe Raul Mare din Retezat de Clubul Muscaricilor din Timisoara.

Chiar si in acest paradis, altfel chiar Parc National, a fost greu sa gasim pastravii. Raul Mare si afluentii sai sunt ape tavalite de “buldozeristi”, adica pescarii ce pescuiesc cu buldo si sir de muste. Dar acestia sunt sportivi in comparatie cu cei veniti cu rama si boistean, altfel si ei pescari, daca ii luam in seama pe braconierii care curenteaza bulboanele de aici. Am stat trei zile si a fost suficient sa aud de politisti si procurori care vin la braconat, intimidandu-i pe rarii paznici de aici cu pozitiile lor sociale si profesionale. Nimic nou sub soare, va spune asta un pescar batut de soarele si vanturile Deltei, pentru ca toti profitorii acestui sistem corupti sunt o apa si un pamant, iar avocatii, politistii si procurorii tulceni nu par mai spalati decat cei hategani.

Daca ne uitam in jurul nostru, incercand sa intelegem extinctia pestilor din apele publice ale Romaniei, o sa ne convingem rapid ca exista un singur responsabil pentru acest dezastru: ANPA. Ei sunt platiti pentru managementul piscicol al acestor ape. Daca veti vedea cate milioane de euro se invart in tot felul de programe operationale in acest conclav cu miros de peste stricat, o sa va ia durerea de cap. Iar boala aceasta care macina apele noastre vine din faptul ca ANPA nu considera ca trebuie sa le pazeasca, sa le repopuleze. Aceasta Agentie nu vrea decat sa exploateze, inclusiv apele din parcuri. Si atunci cand interesele golanilor din partid o cer, sa inchida ochii daca potentialul piscicol este aneantizat, cum se intampla de pilda cu salmonidele si cu microhidrocentralele. Asa se face ca nu avem un corp de paza piscicola nici macar acum, la multi ani dupa infiintarea acestei Agentii. Pentru ca nu sunt bani.

Dar sa stiti ca bani sunt. Bani pentru ca ANPA de pilda sa aiba nave de zeci de mii de euro pentru a-si plimba directorasii cu familiile prin Delta. Cabana lui Ceausescu, situata nu departe de Uzlina, este acum loc predilect de relaxare pentru cei care ar fi trebuit sa-si dedice energia, timpul si priceperea pentru a avea pesti pe masura potentialului piscicol al apelor noastre. Nu va mai spun cam cate sute de litri de benzina sunt arsi in astfel de “actiuni” si cam cat costa relaxarea specialistilor nostri in piscicultura. Ingnorarea necesitatii de a pazi apele publice, in conjuctura in care sunt asaltate zilnic de cohorte de fomisti, de batalioane de braconieri profesionisti si de concesionari interlopi, arata a cardasie agravanta cu toti acesti mizerabili. Sa tiparesti permise de pescuit pentru aceste ape devastate si sa nu faci nimic pentru a opri hacatomba piscicola, mi se pare de-a dreptul perversiune.

The post ANPA, sau cum sa pescuiesti bani in ape tulburi, fara peste appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

„În faţa măreţiei naturii emoţia este imensă” 

Din depărtare munții, cu frunțile împodobite de o cunună de nouri, ne privesc indiferenți. Atât de multe au văzut în milenara lor viață încât apropierea noastră probabil nici nu-i interesează, sau poate nici măcar nu ne-au zărit. Cine ştie? Ei stau acolo tăcuți şi privesc de sus lumea noastră mişcătoare, schimbătoare. Oamenii şi restul viețuitoarelor vin, trec şi se petrec iar ei tot acolo rămân şi tot acolo vor rămâne atât cât îi va îngădui Dumnezeu.

Un soare frumos râde vesel la răsărit.

Aerul de dimineață e încă răcoros iar şoseaua este bună aşa că maşina înghite lacomă kilometru după kilometru. Nu peste mult timp vom ajunge.

E o dimineață frumoasă de vară în care bucuria parcă se revarsă de pretutindeni. Copacii verzi sunt plini de păsări cântătoare. Iarba pajiştilor e împiestrițată de flori multicolore care vrăjesc lumea prin culorile şi miresmele lor.

Timpul se târâie uşor, pe nesimțite, ca un şarpe lunecos printre stâncile vieții astfel că ni se pare că am ajuns parca prea repede la locul de pescuit. Parcă drumul a fost mult prea scurt. Cu toate că în realitate nu a fost deloc aşa.

Pe malul apei repezi şi gălăgioase care se prăvale dinspre înlatul de granit al piscurilor pe versanții abrupți cresc brazi semeți printre care şi-au făcut loc şi câțiva arini.O pasăre frumoasă, o cinteză, îşi revarsă trilurile matinale dintre cetini. O fi oare pasărea din legendă? Se spune că demult de tot, în vremurile de început ale lumii unele lucruri nu erau întocmai aşa cum sunt astăzi. Astfel brazii nu aveau pe atunci cetina mereu verde. Într-una dintre toamne, o mică pasăre având aripa ruptă nu-şi putu urma suratele în drumul acestora spre țările calde aşa ca că a fost nevoită să rămână pe aceste meleaguri. Sărmana pasăre se rugă pe rând de toți copacii încă falnici şi înfrunziți ai pădurii dar niciunul nu dori să o primească în frunzişul său şi să-i ofere adăpost. Până la urmă vazând-o cât este de tristă şi înduioşat de plânsetul jalnic care-i zguduia micuțul trup, bradului i se făcu milă de biata păsăre şi o primi între crengile sale. Timpul înaintă şi toamna prinse a da semne de slăbiciune. Din înaltul munților deja lupii cei suri se auzeau preamărind luna cu urletele lor sinistre. Rafale scurte şi reci de vânt prevesteau că se apropie iarna. Brume groase albeau diminețile reci. Aşa că încet, încet, pe rând, toți pomii îşi pierdură frunzele. Pădurea bălaie se despuia cu fiecare zi ce trecea. Unde brumele nu se descurcau venea în grabă vântul şi alunga de pe ramuri ultimile frunze rămase. Când ajunse la brad însă Dumnezeu îl opri pe vânt spunându-i :”-De acest arbore să nu te atingi! El are între ramurile sale o biată pasăre bolnavă pe care o adăposteşte şi o ocroteşte. Pentru mila şi bunătatea sa el va rămâne de-apururea cu frunzele verzi. Nici tu Vântule, nici Bruma şi nici măcar Iarna cu ale ei geruri nu o să-i faceți rău acestuia! Bunătatea sa va fi astfel răsplatită!” Şi aşa a rămas şi până în zilele noastre.

Sub cetini, un popor întreg de mici gâze bâzâitoare îşi încălzesc trupurile minuscule în razele soarelui. Câteva, mai neatente s-au prins în alba şi mătăsoasa pânză a unui meşter păianjen, pânză întinsă între tulpinile câtorva bujori de munte. Arahnida, care stătea în aşteptare ascunsă sub o frunză de brusture, atrasă de vibrațiile pânzei se grăbi să pornească voiosă să-şi servească proaspătul mic dejun.

De după trunchiul unui pom o veveriţă curioasă ne priveşte cu ochii săi de ştrengăriţă.

Totul e minunat aici. Munții sunt încă locuri în care natura parcă stă în loc, în care timpul mai are răbdare şi în care omul încă nu a distrus chiar tot. Dar probabil va veni ea şi vremea aceea….

Privesc la apa cristalină care parcă se răstoarnă dinspre piscuri curgând  necontenit la vale. Ce limpede şi curată e! Vine vijeliosă printre stânci, coteşte prin unele locuri, îşi mai trage răsuflarea prin zonele mai domoale ale costişei apoi iar se prăvale peste praguri în mici cascade naturale grăbindu-se să ajungă la poalele muntelui. Aceste mici zăgazuri, aceste mici zone de uşoară liniştire vor fi locurile în care vom încerca să pescuim. Vor fi zonele în care vom încerca să găsim pistruiații argintați care populează aceste ape.

Nu am mai fost pe aceste meleaguri din copilărie. Aici îmi petreceam vacanțele. Un unchi de-al meu, fost pădurar, pe care Domnul în bunătatea Sa încă îl ține pe această lume cu toate că e pensionar de foarte mult timp (poate l-a uitat printre oameni pentru că Om a fost şi încă este) a avut cantonul silvic în ultimii ani de activitate în acestă zonă. Cu el am venit pentru prima dată pe aceste maluri, cu el am pescuit primii mei păstrăvi… Tot el m-a luat pentru prima dată la o pândă de noapte, într-o iarnă, în mica cabană improvizată. Cu un leş de cal spera să ademenească vulpile. Îmi amintesc că era o noapte senină şi rece. O lună mare, ca un glob de cristal înghețat, privea din înălțimi umplând zăpada de aur sclipitor. La un moment dat bubuitura a sunat ca un tunet. Atunci am văzut cum trupul subțire şi roşcat al vulpii se întinde, sare prin aer şi se dă peste cap muşcând din zăpada cea albă şi rece, împroscând-o şi colorând-o în roşu. Viața s-a scurs repede din ea aidoma sângelui în zăpadă, urcându-se la cer odată cu aburul ultimei răsuflări, rămânând nemişcată şi rece precum era şi noaptea de iarnă în care ne aflam…

Acum am revenit aici, pe locurile dragi ale copilăriei mele împreună cu un bun prieten.

Experiența nu mă ajută deloc. Nu sunt un pescar de ape de munte dar nu contează. Venisem mai mult să revăd aceste locuri minunate.

Am început cu o mică rotativă. Mică şi frumos strălucitoare în bătaia soarelui. La început lansam destul de stângaci dar încetul cu încetul am reuşit să trimit cu regularitate mica nălucă în locurile pe carte mi le fixam dianinte. Lansam, lăsam rotativa sa atingă apa, apoi mulinam. O vreme nu s-a întâmplat nimic. Nici un peşte, nici un atac măcar. În fiecare loc care îmi părea promițător executam câteva lanseuri apoi porneam mai departe, la vale. Am ajuns la un moment dat la o cascadă mai mare, făcută de oameni. Pârâul se prăvălea de la peste un metru înălțime peste o podină din trunchiuri subțiri de brad într-o „căldare” mare din piatră  în care apa la început fierbea apoi se domolea treptat scurgându-se în cele din urmă iar la vale în matca-i obişnuită.

Chiar de la prima aruncare, efectuată exact sub mica cascadă, după câteva ture de manivelă, în fir am simțit lovitura. Hrăpărețul salmonid atacase rotativa iar acum, prins în ancora acesteia se zbătea nervos să scape. După un scurt dar frumos dril l-am scos pe mal.

Ce peşte minunat! El este răpitorul suprem din apele de munte, este perfecţiunea întruchipată, este un peşte deosebit de frumos şi graţios atât datorită formei sale aerodinamice cât mai ales coloritului său unic. Este un înotător de excepţie si un răpitor feroce.

Cu mare băgare de seamă i-am scos ancora din gură . L-am aşezat în marginea apei şi am aşteptat să-şi revină apoi i-am dat drumul. Ca o săgeată de oțel a dispărut sub unde.

Am reuşit să mai amăgesc încă vreo câțiva confrați de-ai săi din acel loc, unii mai mici, unii ceva mai mărişori, dar la un moment dat nu au mai dorit să tragă. Mă pregăteam să plec mai la vale, dar o detunătură înăbuşită mă făcu să rămân pe loc. O frământare ciudată a brazilor, iscată parcă din nimic, îmi întări convingerea. Se apropia ploaia.

Nu avea rost să merg mai departe asă că am hotărât să mă întorc la maşină.

Pescuisem suficient. Nicăieri în altă parte pescuitul nu este atăt de plăcut. Peisajul este de-a dreptul mirific, aerul este curat, liniştea nu este întreruptă decât de sunetele pădurii şi ale vietăților din ea, apa este fermecător de frumoasă, curată şi parcă plină de speranță, iar peştii sunt cu adevarat imperiali. Nu este întotdeauna important să ai capturi record, sentimentul de împlinire ca şi pescar îl poți simți foarte bine şi atunci când reuşeşti să scoți dintre undele repezi, păstrăvii cei bătăioşi, indiferent de marimea acestora.

Soarele aflat în cumpăna cerului privea mâhnit la norii ce începeau să se adune.

Prietenul meu ajunsese deja la maşină şi mă aştepta. Prinsese şi el câțiva păstrăviori pe care îi eliberase imediat.

Ploaia începu dintr-o dată. Nu am pornit la drum ci am preferat să aşteptăm să treacă furtuna.

Era o furtună în adevăratul sens al cuvântului. Un vânt sălbatic, coborât dinspre creste, se strecura nebuneşte prin toate văgăunile şi coltolanele făcând pădurea să geamă. Brazii se înclinau, arinii vibrau şuierând, stejarii trosneau zgomotos. Şi din zăgazurile cerului ploaia cădea necontenit. Stropii mari loveau cu cruzime  frunzele pomilor, îndoindu-le, rupându-le. Loveau cu un răpăit ca de mitralieră. Soarele se ascunsese după perdeaua grea de nori nebuni şi negrii. Tunete cumplite şi fulgere de oțel topit răscoleau şi luminau văile şi înălțimile. Din timp în timp ele se uneau sub forma unor trăsnete violente care loveau în muntele încremenit. Loveau cu atâta mânie şi putere cu bubuitul lor asurzitor încât urechile îți țiuaiu o vreme. Simțeai parcă în furca pieptului năprascnica lovitură cu care Sf. Ilie pedepsea munții. Lumini de un roşu incandescent îți invadau ochii ca nişte uriaşe flame de sudură. Vântul intensifica ecoul repetând bubuiturile parcă la nesfârşit. Cerul fierbea, pădurea se zvârcolea. Te simțeai atât de mic în acele clipe! Atât de neînsemnat!

Frunze şi crengi rupte zburau haotic purtate de vânt. Şi apa din cer nu se mai oprea. Cădea repede, în valuri, mereu şi mereu. Începeau a se forma şiroaie care se uneau unele cu altele pornind la vale prin ridurile săpate de vreme în obrazul străbun al muntelui, ducând cu ele frunze, ace de brad uscate, conuri şi pământ. Se revărsau apoi în micile pâraie care-şi aveau croite albiile în văioage străvechi, umflându-le, şi împreună se revărsau apoi în apa pârâului în care pescuisem. De la atâta amar de ploaie apa crescu repede (ca orice apă de munte) şi se tulbură. Bucăţi de trunchiuri putrede, crengi si frunze moarte sau încă verzi, erau purtate la vale, de către apele umflate.

După un timp ploaia s-a oprit, vântul s-a domolit, norii s-au împrăştiat şi un curcubeu frumos s-a desenat pe cer.

Pe drumul de întoarcere nu am prea discutat. Eram marcaţi de minunăţiile acelei zile, de intensitatea forţelor naturii la care fusesem martori. Ne-am oprit întâi la mine acasă şi am luat o gustare stropită cu un pahar de vin roşu.

Pe marginea paharului, o picătură de vin se prelinse până pe alba faţă de masă pătând-o. Acea pată roşie îmi reaminti de sângele unei biete vulpi, sânge ce păta covorul alb al zăpezii, sub globul de cristal îngheţat al lunii, într-o noapte rece şi îndepărtată a copilăriei mele.

The post Muntele amintirilor mele appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

In perioada 4-5 august 2012 pe legendara Valea Frumoasei (Sebesul Superior) se va desfasura etapa a treia si ultima a Campionatului National de Spinning de pe Mal, organizat de Liga Romana de Spinning.
Campionatului Național de Spinning de pe Mal reprezinta o serie de 3 concursuri ce va selecta lotul reprezentativ al România la ediția 2013 a Campionatului Mondial de Spinning de pe Mal ce se va desfășura in Republica Ceha.

Ca de fiecare data, competitia va fi prefatata de o actiune de populare cu pastrav comun a raului Sebes. Pentru ca in acest an, dupa modelul campionatelor mondiale de profil, competitiile de pe mal se desfasoara pe ape de munte avand ca specie tinta pastravul. Acest aspect, alaturi de o serie de alte modificari ale regulamentului, asigura racordarea competitiei nationale de profil la competitiile similare defasurate sub egia FIPS-CIPS astfel incat in viitorul apropiat Echipa Romaniei de Spinning sa atace cu succes podiumul mondial.

Sponsorul acesei competitii este ABREVIS.
Pentru regulament si alte detalii accesati: www.lrs.ro

The post CN Spinning de pe MAL appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.