Am inceput serialul plutelor tocmai cu inceputul si anume, un inceput pe care asa il cred eu ca e de retinut, “sistemul Dady de prindere a plutelor pe fir”. De acum inainte toate plutele prezentate vor folosi acelasi patent de prindere. Va voi prezenta cateva tipuri de plute, plute pe care le produc si le folosesc de mai multi ani. Fiind indelung testate, pot spune ca au trecut cu succes toate testele si imi permit sa le recomand si altora.

Este foarte important sa fac o specificare, toate modelele prezentate se refera primordial la pescuitul cu rubeziana, motiv pentru care au fost indelung testate in pescuitul de afara, acolo unde se pescuieste cel mai intensiv cu rubeziana. Normal ca modelele pot fi adaptate si altor stiluri de pescuit, nu neaparat rubeziana, dar, daca corespund cu succes acestui stil, nu e nicio problema in utilizarea lor si in alte situatii, posibil, cu mici modificari adaptabile.

Asadar, se poate spune, Dady Innovations continua….

PLUTA CU FIR INTERIOR

Aparent nimic nou sub soare, plutele cu fir interior gasindu-se aproape pe toate drumurile. Din realizarile mele, pot specifica doua astfel de tipuri.

Pluta cu fir interior central

Pluta cu fir interior excentric

Ma voi referi cu predilectie la pluta cu fir interior central, avantaje si particularitati ale modelelor aferente.

In constructia acestei plute vor face parte urmatoarele parti componente: corpul plutei, in diferite modele,  chila plutei indeosebi din carbon, antena plutei, dar si alte materiale auxiliare.

CORPUL PLUTEI este executat cu predilectie din lemn de balsa, foarte atent selectat si tratat, dar nu este imposibil sa fie realizat si din alte materiale cu flotabilitate, cel putin la fel de buna sau chiar mai buna decat a lemnului de balsa mai sus amintit.

In interiorul corpului plutei se gaseste orificiul central. Orificiu care joaca si rolul de centrare perfecta a corpului de rotatie al plutei in timpul prelucrarii. Acest orificiu este prelucrat prin rectificari succesive, fie pentru a fi prelucrat pentru cementare, fie pentru cota de tubare, cote perfect corelate cu grosimea chilei si cu grosimea maxima a firului care urmeaza a fi folosit. Cu alte cuvinte corpul plutei este detasabil fata de chila. Firul va intra prin interiorul plutei, central pe langa chila. Celelalte detalii constructive referitoare la corpul plutei nu sunt demne de a fi luate in considerare. Ce mai pot spune in avantajul plutelor cu fir interior central, este faptul ca, la acest model nu avem de-a face cu flotabilitatea variabila pe care o prezinta de cele mai multe ori plutele cu fir interior excentric, un lucru de-a dreptul enervant. Asadar modelul cu fir central ne face iar cu ochiul.

CHILA PLUTEI de regula este din carbon de diametre succesive incepand de la diametrul de 0,5mm pana de obicei la maxim 1mm, rar depasesc aceasta grosime. In varianta prezentata in acest moment folosesc o chila de carbon cu diametrul variabil. Adica, diametrul kilei de carbon este mai mare in zona de contact cu corpul plutei. Vorbim de un diametru exterior al chilei, mai mare cu minim 0,2 mm decat diametrul de baza al chilei normale. Aceasta diferenta de diametru se face pe o lungime mai mare decat lungimea corpului plutei, diferenta servind pentru fixarea varnisului de silicon pentru fixare a firului sub corpul plutei, un varnis ceva mai mare in diametru ca si chila de carbon. Din acest motiv, varnisul siliconic va intra mai usor pe chila de carbon pana la zona de fixare a plutei. Fixarea plutei se face asa cum am vazut in articolul precedent cu un singur varnis. Chila de carbon poate fi inlocuita, in aceleasi conditii de executie, cu una din fibra de sticla sau chiar din metal. 

ANTENA PLUTEI, cel mai des folosita este din plastic calibrat tubular, cu diametrul exterior minim, de 1mm. Sunt rare cazurile cand, in varianta antena calibrata tubulara, diametrul acesteia este sub 1mm. Folosesc si antene din fibra, antene care au diametre care pleaca de la 0,7 mm sau antene din tonchin sau plastic plin. Ultimile doua tipuri de antene, cele din platic plin sau cele din tonchin, au si varianta antene conice. Mai este varianta antenelor combinate. Adica prima parte, pana la jumatate, antena este constituita dintr-un material, urmand ca partea superioara a antenei sa fie facuta din plastic tubular detasabil sau fix. Antenele sunt poate cele mai solicitate elemente dintre componentele plutelor. La plutele cu fir interior excentric, solicitarea antenelor este cu mult mai mare ca la modelele cu fir interior central. Inca o bila alba pentru plutele cu fir central. Ca si particularitate a acestor plute, este aceea ca antenele sunt detasabile, interschimbabile, adica se poate inlocui o antena de o culoare cu alta de alta culoare in numai cateva secunde. Antenele detasabile se pot schimba intre ele functie de vizibilitatea culorii, functie de cum se schimba pozitia vizuala fata de incidenta radiatiei luminoase. Toate antenele, indiferent de tip, sunt vopsite in culori fluorescente, fotoabsorbante, foarte vizibile, in culori galben, rosu, portocaliu, negru. Pentru o vizibilitate cat mai buna fata de un mediu inconjurator in miscare, care reflecta lumina in toate directiile, asa cum este suprafata apei, cele mai vizibile nu sunt culorile reflectorizante, asa cum s-ar crede, ci culorile capabile sa absoarba aceasta radiatie dezordonata si astfel culoarea antenei sa devina contranstanta cu cea a mediului inconjurator. De la o ora la alta, pozitia soarelui se modifica. La fel se modifica si culoarea suprafetei apei. Adica, de la o suprafata intunecata, suprafata potrivita pentru antena galbena, la o suprafata lucioasa, stralucitoare, obositoare ochiului, aici fiind cea mai vizibila antena de culoare neagra. De regula lungimea antenelor tubulare pleaca de la 4 cm, lungimea urmatoare este de 6 cm. Se pot echipa plutele si cu antene tubulare chiar si sub aceste dimensiuni. Celelalte antene pot avea lungimi aleatorii, in functie de constructia plutei. Ca si particularitate, montarea antenelor detasabile, se face diferit pentru antenele tubulare fata de antenele pline. Fata de cele mentionate anterior, am realizat si realizez plute si cu antene fixe, din aceeasi bucata ca si chila, cum ar fi din carbon, metal, fibra de sticla sau tonchin. Dezavantajul acestor plute este ca o data cu schimbarea pozitiei radiatiei luminoase fata de pluta, trebuie schimbata linia complet cu alta care are in componenta o pluta a carei antena este vizibila in situatia respectiva. Pentru anumite situatii, antenele care nu sunt tubulare, le echipez si cu punct de flotabilitate pe antena, punct fie fix, fie mobil. 

AUXILIARE

Poate ca e mai bine sa lasam fotografia sa vorbeasca. Aici avem multe asa zise secrete. Dar, sincer nu le consider secrete, ci poate noutati in adaptabilitate. Foarte pe scurt, avem banale varnisuri de silicon inferior sau superior, varnis de plastic sau inel dirijor pentru fir, inel construit fie din carbon, fie din metal inox, toate aceste inele fiind fixe sau mobile pe chila. Pentru plutele folosite in conditii normale de vant, propun modelul simplu cu chila de carbon si varnis conducator de fir la partea inferioara a chilei asa cum am vazut la inceput, sistemul de prindere al plutei pe fir. 

AVANTAJE IN FOLOSIREA ACESTOR PLUTE

De fapt care e treaba unei plute? Normal, sa pluteasca foarte bine, sa tina cat mai mult plumb, sa fie cat mai stabila, sa fie cat mai senzitiva… nu? Pentru a satisface aceste doleante, aceste plute, mai speciale, sunt construite din materiale foarte atent selectionate, lucru ce in final conduce chiar si la dublarea capacitatii portante, comparativ cu cea a plutelor comerciale. Ca si consecinta a flotabilitatii foarte ridicate, plutele respective au baricentrul foarte coborat, incomparabil cu cel al plutelor comerciale. Ce inseamna asta in exploatarea plutei respective? Baricentrul coborat are doua mari avantaje, unul ca ofera plutei o stabilitate mai buna in situatii de curent sau vant, si al doilea mare avantaj, pluta verticalizeaza mai repede si intra in lucru mai repede ca o pluta simpla comerciala. Ce inseamna a avea o stabilitate marita a plutei sa zicem intr-o competitie? Inseamna enorm, inseamna, cel putin o sansa in plus pentru castigul celor mai multe competitii, cei mai mari campioni ai lumii, cand reusesc localizarea pestelui pe punct fix, folosesc cu predilectie plute foarte rapide, foarte stabile si foarte fidele in semnalizare. Asa cum, in fabricarea vergilor rubeziene se cauta mereu cel mai rigid carbon, asa se cauta in permanenta constructiile de plute dintre cele mai stabile posibile. Este o cursa permanenta.

In fine, sunt foarte multe de vorbit la capitolul tehnic. Dar, revin la constructia acestor plute si mai adaug un avantaj deloc de neglijat, cresterea rezistentei la uzura a liniilor prin reducerea frecarii liniilor de componentele plutei, comparativ cu plutele comerciale. Din acest avantaj deriva implicit inca unul deosebit de important: posibilitatea coborarii diametrelor liniilor folosite, fara sa diminuam parametrii de rezistenta ai liniilor. Odata cu scaderea grosimii firului, scade si frecarea cu apa a acestuia si apare un alt avantaj, verticalizarea mai rapida a liniei.  Odata ce se inlatura frecarea dintre fir si corpul plutei pe zona exterioara, lucru ce se intalneste la plutele clasice, automat putem vorbi de o crestere a rezistentei atat a corpului plutei cat si a firului folosit. In aceasta situatie problema rezistentei plutei in montaj, indiferent de marimea pestilor tinta nu mai are rost sa o discutam.

Am folosit termenul de pluta comerciala. Este vorba de plutele facute cu scop comercial si la a caror realizare nu se tine cont de acesti parametrii de inalta fidelitate, mai sus enumerati, ca atare exista o diferenta foarte mare intre cele doua feluri de plute, nu mai spun ca in vederea realizarii comerciale se cauta solutii foarte ieftine atat ca si materiale cat si ca timp sau solutie de executie, lucru complet diferit in conceptia plutelor profesionale care isi propun exact precizia in exploatare si performanta.

Avantajul de 2 in 1, adica intr-o pluta avem negresit de fapt doua plute. Avand in vedere ca, corpul plutei este detasabil de chila, montand pluta in pozitie inversa putem obtine o a doua pluta la acelasi gramaj, dar care va raspunde perfect altor conditii de pescuit.

Avantajul kitului de plute. Asta inseamna ca pescarul poate avea pentru o singura chila, mai multe corpuri de forme si gramaje diferite. Astfel, la malul apei in functie de conditiile intalnite pescarul sa compuna exact pluta la maximum de adaptabilitate posibila. Cu cateva chile poate sa aiba cateva game de kituri pe plute asigurate la un cost rezonabil.

Un foarte mare avantaj pe care il prezinta plutele cu antene detasabile este acela ca in situatii de gabarit depasit, fie pe plior sau cutie de transport, le putem detasa antena si pluta se scurteaza, astfel putand sa intre perfect pe pliorul respectiv. Chiar este indicat ca in anume situatii antenele sa fie pastrate separat si montarea lor sa se faca la malul apei.

Urmeaza sa vedem cateva variante constructive care pot solutiona si cele mai dezavantajoase situatii…

The post Dady Innovations – Plute cu fir interior appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Folosesc de foarte multi ani un sistem de asezare a plutei pe fir, un pic mai diferit decat cel clasic.

Caracteristica principala a sistemului este simplitatea prinderii pe fir a plutei. Indiferent de forma, marimea sau alte caracteristici ale plutei, orice pluta construita in stil italian, poate fi asezata pe fir fara probleme si in alt mod decat in stilul clasic, asa cum s-a stiut in mare masura pana acum. De cele mai multe ori, in sistemul clasic, indeosebi plutele cu chila lunga, sunt fixate pe fir cu, de obicei, minim 3 varnisuri de silicon. In sistemul despre care vorbesc, pluta e fixata pe fir numai cu un singur tub de varnis de silicon. Sistemul despre care fac vorbire se aplica indiferent daca pluta are chila foarte lunga sau mai scurta. Cand am perfectat acest stil de prindere a plutei pe fir, nu m-am gandit niciodata la economia de tub de silicon, desi este si asta o treaba, mai ales ca pe acele timpuri varnisul de silicon era ceva aproape imposibil de gasit.
Partea interesanta este in alta parte …

Asadar, avem o pluta binecunoscuta, clasica, o gasim in toate magazinele cu articole de pescuit. Toata filosofia consta in introducerea pe fir a unui tub de varnis, cu care vom fixa pluta pe fir, asezand varnisul peste chila si fir ca de obicei. Acest varnis il asezam exact sub partea terminala a corpului plutei, deci la partea inferioara a corpului plutei, pe chila. La partea terminala a chilei, in partea inferioara a acesteia, considerand ca pluta e pozitionata cu bulbul in sus, indiferent ca aceasta chila este confectionata din carbon, fibra sau metal, vom fixa un alt tubusor, varnis, de data asta din plastic, rigid, tubusor care sa intre pe chila plutei ceva mai fortat.

Firul se trece prin inelul de dirijare al firului, inel pozitionat la toate plutele, la partea superioara a acesteia, apoi firul traverseaza corpul plutei peste aceasta, dupa care firul trece pe sub varnisul de silicon de la baza corpului plutei, apoi il putem rasuci in jurul chilei de maxim 3 ori. Trecem firul prin gaura laterala din varnisul de plastic de la extremitatea inferioara a chilei. Firul va intra prin gaura laterala a varnisul de plastic, facuta de noi si va iesi prin mijlocul varnisului in exterior. De aici facem exact ceea ce stiam pana acum, plumbare, echilibrare pluta, atasare carlig si linia e gata functionala.

Acum, sa vedem de ce e mai bun acest sistem. In primul rand pentru faptul ca putem trage pluta in jos si in sus pe fir, fara ca sa avem probleme cu deformarea sau ruperea chilei. Putem plimba pluta pe fir, chiar si plutele cu cea mai fina chila, fara probleme. Cate plute nu au ramas fara chila tocmai din acest motiv. Firul trecand liber prin varnisul inferior, varnis care are ca scop numai ghidarea firului, nu va putea niciodata solicita chila plutei.
Un alt avantaj se poate observa foarte usor atunci cand pescuim cu rubeziana cu plute foarte fine si de mic gramaj. O astfel de pluta, daca ar avea pe chila 3 tuburi de varnis, asa cum se procedeaza clasic, s-ar verticaliza mult mai greu decat plutele cu chila libera.

Un alt avantaj este acela ca la solicitarile de intindere a firului, la modelul clasic cu mai multe varnisuri pe chila, firul ramane strangulat de mai multe varnisuri deci, apar multiplii concentratori de efort in mai multe puncte ale firului pe chila. In cazul cu un singur varnis, este clar ca nu mai putem vorbi decat de un singur concentrator.

Incercati si veti vedea avantajele acestui sistem foarte simplu.

The post Plute clasice si nu tocmai… appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Iata o propunere care are aplicatie mai mult in pescuitul de competitie. Am convingerea ca nu sunt multi care cunosc cele ce vor fi expuse. De foarte multe ori, cel putin pescarii de competitie la stationar, dar nu numai, s-au lovit de o problema… echilibrarea perfecta a plutelor. Toti ne facem liniile acasa si echilibram plutele, fiecare cum ne-am invatat. Toti dorim sa avem linia pusa pe plior gata de atac, perfect echilibrata. Multi dintre noi echilibreaza liniile aproximativ, lasand ultima alicuta de echilibrare pentru a fi pusa la fata locului. Este intr-adevar, dupa parerea mea, cea mai buna solutie.

Se poate intampla ca, fie din cauza temperaturii apei, fie din cauza compozitiei fizico-chimice a apei, la momentul cand pescuim, densitatea apei sa fie usor diferita de cea in care am echilibrat anterior pluta. Aceasta posibilitate ne poate pune in situatia cand un montaj deja perfect echilibrat anterior, sa nu mai corespunda in conditiile de pescuit, practice.

Problema nu este cand pluta mai cere plumb, asta o rezolvam foarte simplu, dar daca pluta se scufunda usor? Aici e o problema. Normal, intr-o asfel de situatie, ar trebui sa indepartam o alica de pe linie, una care sa fie cea mai mica. Dar daca, dupa aceasta operatie, pluta va iesi prea mult afara?  De unde o alica atat de mica incat sa poata echilibra la perfect montajul.

Nu spun ca pana la urma nu ii dam de cap, dar asta dureaza si de multe ori, ne indispune si ne vedem obligati sa alegem o alta linie. Personal stiu bine ca tot timpul ma voi gandi la pluta pe care o alesesem la inceput… acea alegere ma facea sa am garantia ca totul functioneaza perfect numai in acea conjunctura, asa ca… ce facem?

Pentru a solutiona aceasta problema, renumita firma engleza PRESTON vine si ofera pescarilor o solutie intr-o cutiuta. Este vorba despre o grasime speciala, BRISTLE GREASE. In aceasta grasime inmuiem antena plutei. Se scufunda antena in solutie si obtinem o antena cu flotabilitatea sensibil sporita, capabila sa fie echilibrata perfect. Solutia e foarte buna si foarte aplicata de multi ani si de multi pescari sportivi.

Pana acum nimic deosebit, s-ar putea spune ca fac reclama firmei Preston, sincer nu m-ar deranja, firma merita luata serios in seama. Ei bine de foarte multi ani am gasit un inlocuitor al acestei Bristle Grease. Este vorba despre un produs pe care il folosim si noi, dar in deosebi femeile, o crema sub forma de baton, crema protectoare pentru buze. Este un excelent inlocuitor al produsului Preston. Ca si pret nu are rost sa mai vorbim. Pretul produsului firmei NIVEA nu poate fi comparat cu cel al produsului Preston, Nivea este ieftin si foarte util.

Daca pluta nu are nevoie, nicio problema, daca bate vantul, se poate sa avem noi nevoie de el… face toti banii.
Asa ca, … daca Preston, specifica pe produs Preston Innovations… de ce nu… DADY INNOVATIONS? Fir intins…

The post Dady Innovations appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Cred ca nu exista pescar care a intrat vreodata pe forumurile de pescuit, sa nu il cunoasca pe Dady. Creator de nade sau plute in pescuitul stationar, de voblere imbatabile la clean si biban sau de alte accesorii necesare in pescuit, Dady ramane unul din pescarii care au un cuvant de spus in pescuit. I-am propus zilele trecute o colaborare si l-am rugat sa impartaseasca din experienta sa bogata si celor care se afla la inceput de drum. A raspuns afirmativ, fara sa stea prea mult pe ganduri, iar prima provocare a fost … o nada de babusca (Cristi Albu)

Da este o provocare foarte interesanta. In primul rand vreau sa fac o precizare, nu folosesc absolut nici una din nadele comerciale aflate pe piata romaneasca. Nu spun de ce, dar se poate intelege.

Acum, intrand in problemele pescuitului efectiv, babusca este un peste de amestec. Numai in apele in care se gaseste doar babusca, am putea sa localizam acest peste in exclusivitate pe nada noastra. Dar, cum apele noastre au pesti in amestec, ciprinide care se accepta reciproc, gasim si babusca intr-un astfel de amestec. Nu mai tarziu de duminica trecuta am facut un pescuit de primavara, primul pe anul asta. Pestele tinta, obletele. Este un peste care activeaza foarte de timpuriu, un peste care te tine in activitate permanenta si face deliciul acestei perioade.

Apa era foarte rece si locatia nu era o locatie numai pt oblete ci, asa cum spuneam mai devreme, obletele se gaseste in amestec cu babusca si carasul. Mai rar se prinde si cate un biban sau clentoi sau cate o platicuta. Avand in vedere ca vorbesc despre o balta, o apa ce are curenti periodici, dar intr-adevar slabi, am folosit o nada bazata pe un amestec cu o parte aditiv natural, un aditiv foarte puternic de citrice, pe care l-am folosit cam in raport de cca 20 % in amestec. Baza pentru suspensie a fost formata din pesmet, tarata de grau si un preparat care are ca scop printre altele colorarea nadei in maroniu, foarte asemanatoare culorii fundului apei. Toate aceste produse 100% naturale le-am omogenizat intr-un amestec uscat.

Apoi am trecut la umectare. Umectarea am facut-o cam in 4-5 etape. Ulterior am mai adaugat apa cu buretele. Secretul acestei nade este de a persista foarte mult in suspensie si de a atrage obletele in fata. Am pescuit cu vergi scurte, cea mai lunga varga pe care am folosit-o a fost de 3m, varga cu care am cautat babusca si carasul sub norul de nada, adica sub aglomerarea de oblete.

Dupa circa 30-45 de muinute de la prima nadire am inceput sa caut fundul apei. Am inceput sa prind primele babusti chiar pe cadere, la adancime de cca 1,5m. Apa avea la varga de 3m, cam cu cca 40-50 cm mai mult. In aceasta conjunctura, am avut o zi foarte productiva, obleti foarte frumosi, chiar de multi ani nu am mai prins asa obletoi altoiti, si in partea de jos, spre fund, dar cu o adancime cam cu cca 15 cm deasupra fundului am gasit bine carasii si printre ei si babusti, dar masa babustilor, intr-adevar mai multe, dar nu asa de mari precum cele dintre carasi, am gasit-o cam pe la 1,2-1,4 m adancime. Deci cam cu 70-80 cm deasupra fundului.

Granulatia nadei, foarte fina, culoarea ceva mai inchisa, mai asemanatoare culorii fundului apei, dau un castig fata de alte nade. In apa asta, inca destul de rece, pestele este reticient si se apropie mai greu si cu frica pe un pat de nada de culoare contrastanta fata de cea a fundului apei. Pestele se ridica usor intre ape, deoarece este foarte fericit sa gaseasca nada in stratul ceva mai cald, chiar cu numai cateva zecimi de grad, fata de temperatura de la fundul apei.

Daca pescuim in ape curgatoare, nada ar trebui sa respecte cam aceleasi conditii anterior amintite, dar cu mici adaptari. Sa nu uitam aditivii foarte puternici si foarte persistenti. La aceasta nada se poate adauga un ingreunator care sa tina nada pe zona fundului, asta pentru ca apa e curgatoare. Ingreunarea se face  cu diverse pamanturi. In cazul in care curentul e mai sustinut se p0t adauga argile negre sau maronii, iar daca apa e usor bulversata de curenti, putem folosi argilele nisipoase. Amestecul de  argile in masa nadei nu trebuie sa depaseasca 30%. Procentul acesta, sa zicem ceva mai redus de pamant in nada, il accept, ba chiar de multe ori folosesc si mai putin,  pentru ca la momentul respectiv nu gasesc de cuvinta introducerea de viu in nada. Sfatuiesc a se folosi numai nadele fainoase cu caracteristicile amintite mai inainte.

Pentru cei care vor o nada mai sofisticata, acestia pot ingloba in nada destinata baltilor si renumita canepa. Personal folosesc canepa, dar foarte rar. In partida de duminica nu am folosit canepa, dar nada s-a comportat extraordinar. Sa nu uitam, vorbim de o nada care sa dea peste in apele acestea foarte reci, imediat dupa dezghet. Canepa poate fi folosita coapta si macinata foarte fin, volumetric cam 10-15% in nada de baza.

Ca si tehnica de umectare, am umectat nada foarte mult, pana am obtinut o masa coloidala capabila sa se sparga foarte repede in suprafata si sa se imprastie foarte repede in plan orizontal, caderea nadei spre fundul apei am urmarit sa se faca foarte lin si cu foarte mare dispersie. De ce? Simplu, pestii in aceasta perioada rece se satura foarte repede. Daca nada e foarte fina si pestii foarte aglomerati, atunci comportamentul de card al obletelui in prima faza si al babustii sub oblete, face ca nada noastra sa se comporte execta cum trebuie. Agitatia pestilor disperseaza nada in cele mai fine particule. Acest lucru face cel putin 2 lucruri. Primul efect, tine pestele blocat pe nada pe care acesta vrea sa o ingurgiteze pentru ca se desface in foarte multe particule deosebit de fine si greu de ingurgitat, cat si intr-o masa  solubila continuta de nada, masa care, la fel, nu poate fi ingurgita de pestii in miscare. Al doilea efect, este, sa zicem psihic, creaza o stare de nervozitate, de surescitare a pestelui care simte gustul placut deosebit de atractiv al nadei, dar nu se poate indestula asa cum si-ar dori. Motiv care induce o reducere simtitoare a atentiei pestelui fata de vecinatati, practic pestele prinde curaj, nu se mai sperie si astfel reusim sa-l tinem pe loc oferindu-i periodic mici portii din ravnita nada.

Nu stiu daca toate aceste destainuiri puse cap la cap, pot fi considerate secrete, eu le consider niste adaptari normale la aceste conditii de pescuit. Poate ca dintre secrete ar trebui sa mentionez ca aditivul de citrice pe care il folosesc este uscat, dar foarte uleios. Tipul de ulei folosit este foarte usor miscibil cu apa, dar foarte usor dispersant pe orizontala. Si poate alt secret, folosesc mult solubilele in conditii de apa rece chiar si acest ulei este foarte solubil in aceste conditii.

Ca si momeala am folosit vierme alb. Desi talia viermelui erea cam mare, nu am renuntat a folosi carlige nr. 20, fir de 0,08mm, plute, pe vergile de 2-2,5m pana la max 0,3 gr, plumbaj unic micro-oliveta. Pe montajele de pe vergile de 3m, am folosit plute intre 0,5 si 0,7 gr, fir de 0,08 mm, plumbaj format din alice nr. 13 si 14, bulk plus alica de contact. Strunele scurte, maxim 15 cm. In aceasta perioada sfatuiesc a se folosi strune scurte pentru a sesiza foarte repede miscarea destul de lenta a trasaturii pestelui. Vergile folosite, vergi foarte usoare, cu pronuntata actiune de varf, deosebit de rapide. Permanent am avut langa mine pregatit minciocul.

Ca si surpriza, desi nu ma asteptam sa-mi intre in 2 metri, si asta din cauza scaderii apei cam cu 30 cm, babusca si caraselul si-au facut prezenta chiar si pe varga de 2m.
Fir intins!

The post Babusca in apa de primavara appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.