Babusca in apa de primavara

Cred ca nu exista pescar care a intrat vreodata pe forumurile de pescuit, sa nu il cunoasca pe Dady. Creator de nade sau plute in pescuitul stationar, de voblere imbatabile la clean si biban sau de alte accesorii necesare in pescuit, Dady ramane unul din pescarii care au un cuvant de spus in pescuit. I-am propus zilele trecute o colaborare si l-am rugat sa impartaseasca din experienta sa bogata si celor care se afla la inceput de drum. A raspuns afirmativ, fara sa stea prea mult pe ganduri, iar prima provocare a fost … o nada de babusca (Cristi Albu)

Da este o provocare foarte interesanta. In primul rand vreau sa fac o precizare, nu folosesc absolut nici una din nadele comerciale aflate pe piata romaneasca. Nu spun de ce, dar se poate intelege.

Acum, intrand in problemele pescuitului efectiv, babusca este un peste de amestec. Numai in apele in care se gaseste doar babusca, am putea sa localizam acest peste in exclusivitate pe nada noastra. Dar, cum apele noastre au pesti in amestec, ciprinide care se accepta reciproc, gasim si babusca intr-un astfel de amestec. Nu mai tarziu de duminica trecuta am facut un pescuit de primavara, primul pe anul asta. Pestele tinta, obletele. Este un peste care activeaza foarte de timpuriu, un peste care te tine in activitate permanenta si face deliciul acestei perioade.

Apa era foarte rece si locatia nu era o locatie numai pt oblete ci, asa cum spuneam mai devreme, obletele se gaseste in amestec cu babusca si carasul. Mai rar se prinde si cate un biban sau clentoi sau cate o platicuta. Avand in vedere ca vorbesc despre o balta, o apa ce are curenti periodici, dar intr-adevar slabi, am folosit o nada bazata pe un amestec cu o parte aditiv natural, un aditiv foarte puternic de citrice, pe care l-am folosit cam in raport de cca 20 % in amestec. Baza pentru suspensie a fost formata din pesmet, tarata de grau si un preparat care are ca scop printre altele colorarea nadei in maroniu, foarte asemanatoare culorii fundului apei. Toate aceste produse 100% naturale le-am omogenizat intr-un amestec uscat.

Apoi am trecut la umectare. Umectarea am facut-o cam in 4-5 etape. Ulterior am mai adaugat apa cu buretele. Secretul acestei nade este de a persista foarte mult in suspensie si de a atrage obletele in fata. Am pescuit cu vergi scurte, cea mai lunga varga pe care am folosit-o a fost de 3m, varga cu care am cautat babusca si carasul sub norul de nada, adica sub aglomerarea de oblete.

Dupa circa 30-45 de muinute de la prima nadire am inceput sa caut fundul apei. Am inceput sa prind primele babusti chiar pe cadere, la adancime de cca 1,5m. Apa avea la varga de 3m, cam cu cca 40-50 cm mai mult. In aceasta conjunctura, am avut o zi foarte productiva, obleti foarte frumosi, chiar de multi ani nu am mai prins asa obletoi altoiti, si in partea de jos, spre fund, dar cu o adancime cam cu cca 15 cm deasupra fundului am gasit bine carasii si printre ei si babusti, dar masa babustilor, intr-adevar mai multe, dar nu asa de mari precum cele dintre carasi, am gasit-o cam pe la 1,2-1,4 m adancime. Deci cam cu 70-80 cm deasupra fundului.

Granulatia nadei, foarte fina, culoarea ceva mai inchisa, mai asemanatoare culorii fundului apei, dau un castig fata de alte nade. In apa asta, inca destul de rece, pestele este reticient si se apropie mai greu si cu frica pe un pat de nada de culoare contrastanta fata de cea a fundului apei. Pestele se ridica usor intre ape, deoarece este foarte fericit sa gaseasca nada in stratul ceva mai cald, chiar cu numai cateva zecimi de grad, fata de temperatura de la fundul apei.

Daca pescuim in ape curgatoare, nada ar trebui sa respecte cam aceleasi conditii anterior amintite, dar cu mici adaptari. Sa nu uitam aditivii foarte puternici si foarte persistenti. La aceasta nada se poate adauga un ingreunator care sa tina nada pe zona fundului, asta pentru ca apa e curgatoare. Ingreunarea se face  cu diverse pamanturi. In cazul in care curentul e mai sustinut se p0t adauga argile negre sau maronii, iar daca apa e usor bulversata de curenti, putem folosi argilele nisipoase. Amestecul de  argile in masa nadei nu trebuie sa depaseasca 30%. Procentul acesta, sa zicem ceva mai redus de pamant in nada, il accept, ba chiar de multe ori folosesc si mai putin,  pentru ca la momentul respectiv nu gasesc de cuvinta introducerea de viu in nada. Sfatuiesc a se folosi numai nadele fainoase cu caracteristicile amintite mai inainte.

Pentru cei care vor o nada mai sofisticata, acestia pot ingloba in nada destinata baltilor si renumita canepa. Personal folosesc canepa, dar foarte rar. In partida de duminica nu am folosit canepa, dar nada s-a comportat extraordinar. Sa nu uitam, vorbim de o nada care sa dea peste in apele acestea foarte reci, imediat dupa dezghet. Canepa poate fi folosita coapta si macinata foarte fin, volumetric cam 10-15% in nada de baza.

Ca si tehnica de umectare, am umectat nada foarte mult, pana am obtinut o masa coloidala capabila sa se sparga foarte repede in suprafata si sa se imprastie foarte repede in plan orizontal, caderea nadei spre fundul apei am urmarit sa se faca foarte lin si cu foarte mare dispersie. De ce? Simplu, pestii in aceasta perioada rece se satura foarte repede. Daca nada e foarte fina si pestii foarte aglomerati, atunci comportamentul de card al obletelui in prima faza si al babustii sub oblete, face ca nada noastra sa se comporte execta cum trebuie. Agitatia pestilor disperseaza nada in cele mai fine particule. Acest lucru face cel putin 2 lucruri. Primul efect, tine pestele blocat pe nada pe care acesta vrea sa o ingurgiteze pentru ca se desface in foarte multe particule deosebit de fine si greu de ingurgitat, cat si intr-o masa  solubila continuta de nada, masa care, la fel, nu poate fi ingurgita de pestii in miscare. Al doilea efect, este, sa zicem psihic, creaza o stare de nervozitate, de surescitare a pestelui care simte gustul placut deosebit de atractiv al nadei, dar nu se poate indestula asa cum si-ar dori. Motiv care induce o reducere simtitoare a atentiei pestelui fata de vecinatati, practic pestele prinde curaj, nu se mai sperie si astfel reusim sa-l tinem pe loc oferindu-i periodic mici portii din ravnita nada.

Nu stiu daca toate aceste destainuiri puse cap la cap, pot fi considerate secrete, eu le consider niste adaptari normale la aceste conditii de pescuit. Poate ca dintre secrete ar trebui sa mentionez ca aditivul de citrice pe care il folosesc este uscat, dar foarte uleios. Tipul de ulei folosit este foarte usor miscibil cu apa, dar foarte usor dispersant pe orizontala. Si poate alt secret, folosesc mult solubilele in conditii de apa rece chiar si acest ulei este foarte solubil in aceste conditii.

Ca si momeala am folosit vierme alb. Desi talia viermelui erea cam mare, nu am renuntat a folosi carlige nr. 20, fir de 0,08mm, plute, pe vergile de 2-2,5m pana la max 0,3 gr, plumbaj unic micro-oliveta. Pe montajele de pe vergile de 3m, am folosit plute intre 0,5 si 0,7 gr, fir de 0,08 mm, plumbaj format din alice nr. 13 si 14, bulk plus alica de contact. Strunele scurte, maxim 15 cm. In aceasta perioada sfatuiesc a se folosi strune scurte pentru a sesiza foarte repede miscarea destul de lenta a trasaturii pestelui. Vergile folosite, vergi foarte usoare, cu pronuntata actiune de varf, deosebit de rapide. Permanent am avut langa mine pregatit minciocul.

Ca si surpriza, desi nu ma asteptam sa-mi intre in 2 metri, si asta din cauza scaderii apei cam cu 30 cm, babusca si caraselul si-au facut prezenta chiar si pe varga de 2m.
Fir intins!

Creator de naluci, plute, softuri si multe alte accesorii necesare pescuitului, Dady Draghicescu este unul din cei mai cunoscuti pescari de pe forumurile de la noi. Daca ai nevoie de un sfat bun, Dady are cu siguranta are unul pentru tine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.