“ Omul poate stăpâni natura cât timp ţine seama de legile ei”

GRIGORE ANTIPA

“Asociaţia Club Sportiv Bucovina Fishing” este o asociaţie non-profit care are ca si obiectiv, printe altele, sprijinirea organelor abilitate ale statului în prevenirea şi combaterea braconajului piscicol. 

Asociaţia noastră are un departament de antibraconaj piscicol care este condus de către unul dintre vicepreşedinţii săi, actualmente această funcţie este deţinută de către dl. Petrică Olenici.

În deplină colaborare şi într-o relaţie de bună înţelegere şi conlucrare cu administratorii resurselor acvatice vii ale apelor din judeţul Suceava, în speţă AJVPS Botoşani, voluntarii din cadrul ACSBF nu precupeţesc nici un efort pentru a veni în ajutorul si salvarea naturii, natură care, din pacate, este distrusă sistematic şi strigă mereu după ajutor. Nenorocirile care s-au abătut asupra naturii sunt multe, dar amintim doar câteva dintre ele: este sluţită de excavatoare, este murdărită şi poluată de gunoaie şi, de asemenea, este furată, în mod constant, de către braconieri în cele mai diverse moduri (otrăvuri, curent electric, ecrane, setci, plase, devieri ale albiei, etc.).

Setcile (monofilament sau aţă) se întind în toate anotimpurile, chiar şi iarna, pe sub gheaţă. Tot iarna se braconează folosindu-se monturi pentru ştiucă armate cu peştişori vii, braconierii folosind câteva zeci sau chiar sute de astfel de monturi în acelaşi timp, iar toamna, cu precădere, sunt foarte multe persoane care „pescuiesc” cu zeci de monturi legate de plutitoare, monturi armate de-asemenea cu peştişori vii. Aceste lucruri nu fac decât să distrugă populaţia de peşti la dublu deoarece peştii momeală sunt adesea puieţi de clean, de scobar sau de alte specii de peşti importante, deci se distruge în primul rând puietul şi se atentează în mod agresiv asupra populațiilor de răpitori într-un mod care nu are nimic de-a face cu pescuitul sportiv şi astfel ajungi să te întrebi dacă pescuitul cu peştişor viu este corect sau nu.

Dacă braconierii strică, noi, prin ajutorul pe care îl dăm AJVPS Botoşani precum şi autorităţilor statului, încercăm să reparăm, pe cât posibil, stricăciunile acestora.

Acţiunile antibraconaj ale Asociaţiei Club Sportiv Bucovina Fishing sunt un exemplu demn de urmat. Ele au loc indiferent de vreme sau de anotimp. Fie că este vară, iarnă, primăvară sau toamnă, fie că este zi sau noapte, fie că este frig, ploaie, caniculă sau vânt, membrii asociaţiei veghează mereu asupra apelor, veghează mereu asupra peştilor din ele, alături de membrii AJVPS Botoşani precum şi de reprezentanţi din Poliţia Română, Jandarmeria Română, Poliţia de Frontieră şi ai altor organe abilitate ale statului.

În anul 2020, ca rezultat cumulate al acţiunilor antibraconj, s-a scos din apă o importanţă cantitate de setcă din aţă şi monofilament ( peste 13 000 de metri, din care aproximativ 7500 m din aţă şi cca. 5500 m monofilament) şi s-au eliberat (conform prevederilor legale în vigoare) aproximativ 600 kg de peşte. 

Apele vizate de acţiunile comune ale membrilor ACSBF, ale AJVPS Botoşani şi ale reprezentanţilor autorităţilor statului au fost: râul Siret (partea curgătoare precum şi acumulările Rogojeşti şi Bucecea) precum şi râul Suceava.

Nu puţine au fost şi reacţiile furibunde ale braconierilor ca răspuns la acţiunile antibraconaj, astfel ei au început să pună pe căile de acces către acumularea de la Rogojeşti crampoane metalice pentru a produce pagube (pene) autovehicolelor celor care fac acţiunile antibraconaj piscicol.

Urmează, în continuare, câteva gânduri ale d-lui Petrică Olenici, vicepreşedinte pe ramură de antibraconaj piscicol în cadrul “Asociaţiei Club Sportiv Bucovina Fishing”, referitoare la problema braconajului piscicol precum şi a luptei pe care o duce asociaţia noastră cu acest greu flagel:

“Anul 2020 a fost un an greu din mai multe puncte de vedere, incluizând aici numărul mare al braconierilor care distrug în mod sistematic populaţia piscicolă, precum şi pandemia de Covod -19, dar totuşi ACSBF a reuşit, alături de AJVPS Botoşani, ca să continuie lupta pe care o duce de mai mulţi ani cu braconajul piscicol.

Aş dori în primul rând ca să mulţumesc autorităţilor statului care s-au implicat prompt în acţiunile antibraconaj împreună cu asociaţia noastră. Astfel, mulţumesc: Inspectoratului Judeţean de Poliţie Suceava, Poliţiei oraşului Siret, Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Suceava, Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Botoşani.

Mulţumesc de asemenea şi colegilor mei de la ACSBF, precum şi tuturor celor care ne-au ajutat la aceste acţiuni. Trebuie să menţionez un lucru foarte important, toţi cei care participă la aceste acţiuni antibraconaj o fac doar în mod  voluntar.

Totodată ţin să anunţ în mod public că acţiunile antibraconaj vor continua şi de acum înainte, în anii viitori, şi aşteptăm ca numărul voluntarilor care ni se alătură în lupta pe care o ducem cu aceşti hoţi ai apelor să crească din ce în ce mai mult, astfel înât să devenim tot mai puternici pentru a putea diminua şi distruge cu succes braconajul piscicol!

Vă mulţumesc!”

Acţiunile antibraconaj au fost şi vor fi mediatizate atât în presă (Monitorul de Suceava, Monitorul de Botoşani) prin intermediul site-urilor de specialitate (F&H Channel), prin intermediul unor emisiuni TV (Cromtel TV), precum şi pe pagina de Facebook a asociaţiei.

Pentru o natură curată, cu ape în care populaţiile de peşti să crească şi să se dezvolte în mod firesc, natural, vom lupta cu toate puterile alături de AJVPS Botoşani.

Orice ajutor primit de la terţi va fi binevenit şi îl vom considera ca fiind un ajutor nu pentru noi, ca şi asociaţie, ci un ajutor acordat direct naturii

Pentru a putea lupta eficient contra braconajului avem nevoie de fonduri pe care le putem primi chiar şi de la dumneavoastră prin donaţii sau sponsorizări. Numărul nostru de cont este RO86 UGBI 0000 3320 1662 3RON  deschis la GARANTI BANK SUCEAVA.  

Vă mulţumim anticipat!
Cîrstean Dinu –Florin

Preşedinte ACSBF

The post BRACONAJ SI ANTIBRACONAJ PISCICOL – 2020 appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Pe data de 02 ianuarie 2018 controlul Corpului Mobil, in colaborare cu Politia de Frontiera, a surprins in dreptul localitatii Sarinasuf doua persoane ce transportau cu o ambarcatiune (dotata cu 6 CP) 8 setci monofilament (560 metri lungime) si cantitatea de 155 Kg peste (in mare parte caras). Barca si motorul au fost confiscate.

In perioada 04 – 05 ianuarie Corpul Mobil de Control al ARBDD a afectuat o actiune in zona de stricta protectie Vatafu – Lungulet, unde au fost identificati doi pescari din Sulina avand in barca 42 de kilograme de stiuca. O alta cantitate de 41 de kilograme de stiuca a fost gasita abandonata in zona, impreuna cu o baterie de 150 Amperi. Actiunile au continuat in aceast perioada si doar la un singur control, in data de 09.01.2018, in zona Razelm au fost ridicate din apa zeci de setci monofilament ilegale. Trebuie subliniat ca setca este o scula interzisa in acest perimetru.

Corpul Mobil de Control al ARBDD a aplicat, incepand din august 2017 – data la care a fost infiintat – si pana la 31 decembrie 2017, 42 de sanctiuni , confiscand 157 setci de monofilament 93 de ave, 2 taliene de balta, 525 carmace de sturion, 2 atelaje cu cai, un autoturism, o ambarcatiune cu motor 40 CP, 1240 kg peste si a intocmit 3 dosare cu incepere a urmaririi penale.

Deasemenea Comisariatul de Control Integrat al ARBDD a realizat in perioada ianuarie – decembrie 2017 un numar de 445 de controale in zone strict protejate, 88 controale in zone tampon si 147 controale in zone de reconstructie ecologica. Deasemenea au fost realizate 1327 controale in zone de pescuit commercial, 285 avand ca obiect pescuitul recreativ, 133 controale in zone turistice si 753 controale in zone economice. In domeniul infractiunilor piscicole au fost confiscate 4754 unelte de pescuit (2925 setci monofilament – 125838 metri linari), 819 setci fir textile (29170 metri liniari), 349 vintire, 15 taliane de balta si 5121 kilograme peste. Actiunile de control au fost realizate in colaborare cu IJJ Tulcea, IJJ Constanta, IJP Tulcea, Politia de Frontiera, Politia Deltei si Garda de Mediu.

Astazi, 10 ianuarie 2018, Echipa Mobila de Control si-a continuat patrularea in zona Canal Mila 7 (in apropiere de Vatafu – Lungulet, zona strict protejata) si a surpins o barca cu stiuca subdimensionata (29 bucati), 2 Kg icre de crap si 1 Kg icre de stiuca. Au fost confiscate 5 setci monofilament, scoase din apa din zona strict protejata Vatafu – Lungulet.

The post Pana la ultima stiuca appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Oricine are răbdare să sape puțin în istoria ultimilor 26 de ani ai ariilor protejate din România o să observe o obsesie de-a dreptul bolnăvicioasă a insituțiilor Statului de a fugi de orice responsabilitate în adminstrarea acestora. Așa s-a ajuns ca în majoritatea siturilor naturale, cărora legea le oferă protecție, Statul să arunce pisica moartă în curtea ONG-urilor, asociațiilor de pescari și vînători, către Romsilva și terțe companii private a căror activitate este exploatarea lemnului. Exemple sunt multe, însă mă opresc la Piatra Craiului, o Rezervație a Biosferei, care a fost defrișată la ras cu larga participare a autorității silvice, până în golul alpin, pe versantul argeșean. Acesta este doar un fragment al operei de distrugere împotriva căreia chiar Prințul Charles a luat de curând poziție publică. Un al doilea exemplu vine tot dintr-o Rezervație a Biosferei – Delta Dunării – pescuită și ea la ras. Cele două exemple au un numitor comun, anume o administrație fie prea slabă pentru a se opune mafiilor devoratoare de resurse naturale, fie instaurată în scaune de această mafie, fundamental politică. Haideți să punem acum în ecuație politica de Stat prin care autoritățile – care consumă bugete importante pentru a gestiona resurse naturale, așa cum sunt și ariile protejate, deleagă responsabilitatea managementului către entități fie interesate în exploatarea directă a resurselor cu pricina (silvici, vănători), fie incapabile să le administreze (pescari).  Haideți să mai adăugăm la ecuație, pentru corectitudine matematică, faptul că apele, resursa piscicolă și pădurile sunt acum parte integrantă din noul concept de Siguranță Națională, ceea ce înseamnă că strategia oficială despre care vorbeam mai sus, implementată de instituții ale Statului – prin rezultate concrete – contravine intereselor pe termen lung ale României.

Rezolvarea ecuației de mai sus este posibilă numai dacă înțelegem mecanismele prin care Agențiile de Mediu Județene, care ar trebui printre altele să se opună distrugerii habitatelor naturale, sunt primele care dau autorizații pentru dinamitarea râurilor de munte, introducerea lor în țevi ce deservesc micro-hidrocentrale producătoare nu de kilowatti pentru sistemul energetic, ci de certificate verzi pentru băieții deștepți. Totul se întâmplă în cadrul circuitului materiei cu multe zerouri în natură, grație piramidei trofice în vârful căreia se află răpitorii din partid. Un exemplu este râul Capra, distrus pe vecie în numele exploatării durabile a resurselor regenerabile, și asta nu oriunde, ci în inima unui Sit Natura 2000. Continuarea distrugerilor pe celelalte râuri din același Sit Natura 2000 din Făgăraș ar fi trimis în neant practic toate văile importante făgăreșene, dacă nu s-ar fi opus un pescar, un singur pescar ce a știut să se facă auzit până la forurile europene. Râul Nera ar fi trebuit băgat de curând și el prin țevi, cu tot cu vestitele sale Chei, dacă nu ar fi fost dezabaterea publică la care au venit ONG-uri atât din România, cât și din Serbia. Opoziția societății civile a oprit deocamdată acest proiect criminal, nu autoritățile, ce par hotarate sa stearga de pe harta si acest rau. Dacă luăm în calcul că peste 300 de micro-hidrocentrale au fost deja realizate sau sunt în derulare, o să acceptăm ideea că populația de păsătrăv sălbatic din Carpați a fost practic eutanasiată, și asta nu oricum, ci cu acordul tacit al ANPA, agenția care se ocupă cu managementul resursei piscicole din apele pulbice. Această ANPA, a cărei administrare dezastruoasă a apelor publice a condus la hecatomba piscicolă de astăzi din râurile României, vămuite de braconieri și secătuite de concesionari. De subliniat că Agenția nu are fonduri și nici personal pentru pază și nici pentru repopulări, doar pentru salariile angajatilor. În schimb a emis ani de zile permise de pescuit cu 30 de lei către asociații de pescari ce le revând, cu adaosul de rigoare, către membrii săi.

Totusi, ca pescari, cum ne putem apara apele si pestii de tavalugul distrugerii?112 este singura cale de a pedepsi infracțiunile pisicole, dar de multe ori până la venirea organului local braconierii au dispărut ca prin minune, ceea ce duce la amendarea cu 1000 de lei a cărăsarului plin de simț civic, adică tot bugetul său pe doi ani pentru cârlige, viermuși și undițe. Că CSAT nu prea are treabă cu devastarea pădurilor seculare din ariile protejate, asta nu mai este un dubiu ce ține de Siguranța Națională, așa că soarta baboiului din râuri va fi cel mult subiect de caterincă la nivel inalt, de legiuitor.

Anul acesta permisul de pescuit se scumpește de cinci ori, pentru că și hecatomba piscicolă este de cinci ori mai mare decât anii trecuți. Suna ireal, dar 30 de lei era taxa pentru nimic, la care se adauga si taxa pentru asociatia de pescari, adica pentru taxa pentru al doilea nimic, guvernantii de astazi considera ca merita sa o faca 150 de lei. ANPA, frati pescari, plimba nimicul dintr-o parte in alta,  semnând niste hartii prin care concesioneaza pestele ipotetic din niste ape publice pentru plasari, peste pe care il mai vinde inca o data apoi prin emiterea de permise catre pescarii sportivi. Iata de ce zic ca probabil in aceste conditii ca salariile „specialistilor” din Agentie se se mareasca de 5 ori. Este singurul lucru care se va intampla in piscicultura publica romaneasca.

Am facut toata aceasta mare acolada pentru a intelege ca bataia de joc cu scumpirea permiselor nu e intamplatoare. In 2007, cand se puneau bazele Ligii Romane de Spinning (LRS), am incercat sa-i fac pe cei implicati in acest proiect sa stranga randurile, sa se implice in actiuni de combatere a braconajului, de protectie a apelor publice, de repopulare. Mi s-a raspuns ca pescarii de competitie trebuie sa se ocupe doar de competitie, nu si de actiuni ecologiste. Iata ca dupa aproape zece ani LRS, in comparatie cu ceea ce exista in 2007, nu prea mai are piste de concurs, asta daca nu considerati pista de concurs iazurile cu bibani cat degetul. Pescuitul, fie el de competitie, fie el recreativ, nu poat face disjunctia intre mediu si obiectul pasiunii aderentilor sai – pestele.

Spre deosebire de fotbal, care se poate juca si pe un maidan bombardat din Siria daca esti microbist, pescuitul sportiv nu se poate desfasura in cada sau in canale de irigatie. Lipsa unei voci puternice si coerente din partea pescarimii cu undita si lanseta este principalul motiv al starii de fapt de acum, cand practic am ramas fara ape, iar puternicii zilei isi permit sa ne taxeze pentru asta cu de 5 ori mai mult. Vorbim aici de peste un milion de aderenti la aceasta activitate. Este momentul sa nu ne mai vaicarim pe pagini de Facebook, pe siteuri si pe tot felul de forumuri, este vremea actiunii, exista asociatii, exista grupuri de mii de pescari in mediul virtual care isi pot uni vocea in fata Statului care – cel putin in aceasta speta – a demonstrat ca s-a indepartat periculos de mult de cetatenii sai. Permisul ANPA este taxa pentru indolenta si neimplicare, nu este un permis de pescuit.

Priviti aceasta imagine: un suvoi de apa de munte bagat in teava microhidrocentralei inca de la izvoare, scurgandu-se nestiut si fara viata prin turbinele cu kilowatti ai golanilor de partid. Valea prin care ar fi trebuit sa curga aceasta apa are versantii defrisati, ursii vanati cu strainii, cerbii braconati de localnici fara capatai, caprioarele sfartecate de cainii hoinari ai stanelor. Urmariti cursul acestei ape care intra in lacul de acumulare, plasuit de braconieri si lucratori hidrotehnisti, ori de la Apele Romane, scazut la blana nu neaparat pentru lucrari de intretinere, ci pentru a culege tot pestele din ele cu furcile. Priviti cum curg gunoaiele din aceste baraje mai departe printre maluri in care arinii au ajuns demult in carutele hotilor de lemn, printre sate care isi arunca gunoaiele in albia acestei curgeri oarbe de apa – PET-uri si pungi de plastic. Priviti cum ajunge mai jos, la ses, pentru a intra in exploatarile de nisip ale balastierelor, care multileaza raul, malurile, ca si cum acolo ar fi explodat o bomba nucleara. Iata cum ajunge in Bucuresti, printre betoane, cum este pescuita cu “parasute” si cu plase hotesti chiar sub ochii politisitilor, in buricul targului. Iata cum curge mai departe spre Dunare si Delta, acolo unde miile de plase si aparate de curentat desavarsesc acest dans nebunesc al distrugerii pestilor. Ei bine fratilor, aceasta este APA PUBLICA, iar pentru pestii care mai supravietuiesc in ea exista un pret. Pretul durerii la basca. Restul e vrajeala.

Cei care doresc sa se implice pot intra pe urmatoarea adresa pentru a semna petitia online : Petitie privind modificarea taxelor de pescuit 2016

The post Pescuind nimicul, sau cat costa durerea la basca? appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Cu ocazia unei partide de Streetfishing desfasurata la initiativa userilor de pe grupul de Facebook – Pescuit la stiuca – a fost capturata o plasa monofilament, plina de peste. Babusca, rosioare mari si bibani au fost redati mediului din care au fost prinsi.

Surpriza mare a venit la final, cand braconierul care o intinsese a venit sa o recupereze. Din pacate lipsa de reactie a celor prezenti a facut ca acesta sa isi poata recupera plasa, probabil inutilizabila totusi.

Ramane insa actiunea in sine, demna de tot respectul. Speram ca genul asta de actiuni, la care au participat foarte multi pescari care imbratiseaza acest stil de pescuit, se vor repeta, in felul acesta reusind sa diminuam braconajul de pe Dambovita.

The post Avem un braconier! Ce facem cu el? appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Am semnalat, si vom continua sa o facem, orice actiune de braconaj, poluare sau alta menita sa puna in pericol ecosiatemele in care ne place sa ne petrecem timpul.

Astazi, in inima capitalei, impreuna cu Radu Ioan-Mihail, vechi pescar de rapitor si Madalin Apostol, administratorul grupului de pe Facbook „Pescuit la stiuca”, am scos o plasa mica de pe albia Dambovitei, care reusise sa curme viata unui biban frumos si care cu siguranta ar mai fi facut si alte victime.

Pare un lucru marunt si nesemnificativ, insa daca fiecare din noi ar scoate o plasa de pe albia unui rau sau lac, cu siguranta va fi peste mai mult.

Apropos… care e plasa ta si de unde ai scos-o?

The post O plasa pe mal, o sansa in plus pentru un peste appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Snagovul este lacul unde populatia piscicola se incumeta sa reziste impotriva deversarilor si poluarii din vilele adiacente lacului si stresului cauzat de zecile de barci cu motoare termice de sute de cai putere care se perinda pe lac, in special in perioada de vara. Pe langa toate acestea braconajul a cunoscut in trecut cote alarmante. Tocmai din acest motiv, de ceva vreme, sub indrumarea Asociatiei PC21, asociatie care administreaza lacul, se desfasoara actiuni menite sa descurajeze activitatile de braconaj din zona si „pescarii sportivi” care pescuiesc ilegal.

Si la razia de sambata au fost gasite in apa cateva plase monofilament, fara peste, semn ca nu fusesera bagate de multa vreme. Au fost scoase si distruse.

Pe langa plase au fost controlati si pescarii ce pescuiau in special in zona Astoria. Din cele 4 barci care pescuiau in zona, una pescuia legal, doua nu aveau permisele vizate la zi, desi faceau parte din membri asociatiei PC21, iar din a patra niciun pescar nu avea vreun act care sa dovedeasca faptul ca pescuiesc legal, lucru pentru care au si fost scosi de pe apa.

Actiunile de genul acesta vor fi facute saptamanal pentru ca situatia lacului Snagov este alarmanta si populatia piscicola scade pe zi ce trece.

The post Salvati lacul Snagov! appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Trebuie sa-i dezamagesc pe cei care cred ca somnul – acest peste atat de electrocutat de braconieri la noi – are viata mai usoara in Italia, acolo unde cu ani in urma a fost introdus. Somnul, care a prosperat mai ales in raul Po, considerat de catre autoritati o specie invaziva ce determina grave dezechilibre in ecosistemele acvatice ale Peninsulei, a determinat luarea unor masuri imediate si instituirea unui buget de aproape de o suta de mii de euro pentru a elimina acest peste din apele Italiei. Italienii au observat ca romanii, ungurii, bulgarii si in general europenii sositi in Italia din tarile estice sunt mari amatori de peste, somnul fiind in fruntea preferintelor culinare ale acestora. Administratiile din Como, Lecco, Sondrio si Varese au cheltuit deja mii de euro in incercarea de extermina somnul din zona Lombardia, considerat un rapitor vorace urias care masacreaza fauna locala. Isteria autoritatilor italiene la adresa somnului a ajuns acolo unde pescarii sportivi surprinsi ca elibereaza somnii pe care ii captureaza, primesc amenzi usturatoare.

O mana salvatoare a venit din partea europenilor sositi in Italia din zona Bazinului Dunarean, imigranti  care de ani de zile au luat cu asalt piata de peste din Milano, cautand exact speciile pe care italienii le considera  persona non-grata. E mare dorul romanilor de o plachie de crap, de un somn pane, de un salau ca la mama acasa… Ironia face ca pana sa le vina ideea italienilor, la piata de peste din Milano ajungea mult somn importat din tari ca Romania, fapt ce a determinat autoritatile sa dea drumul la pescuitul comercial local pentru a impusca doi iepuri dintr-un foc: sa faca bani cu somnul si sa-l decimeze in acelasi timp. Si cine oare stie mai bine decat braconierul tulcean sa declanseze un adevarat holocaust piscicol, asa cum a facut in Delta? Primul pas a fost facut acum ani de zile, cand oficiali italieni si romani au semnat un act oficial de infratire a Deltei Padului (Po) cu Delta Dunarii. Vrajeli de genul acesta cu schimburile culturale le stim deja de prin tot felul de sate infratite cu omologii din Europa, singurul avantaj fiind acela ca primarul nostru se plimba gratis de cateva ori pe an sa-si vada “fratii” din Germania, Franta sau Elvetia. De data aceasta lucrurile au fost mai complexe pentru ca pe langa schimburile culturale la nivel de Primarie sau Consiliu Judetean s-a pus in miscare un schimb profesional pentru popor. Am mai scris despre asta la vremea respectiva si incerc sa scurtez povestea acum. Bref, au plecat in Delta Dunarii pescari comerciali italieni sa pescuiasca, iar tulcenii si-au luat plasele in carca si au plecat sa pescuiasca in Delta Padului (Po). Rezultatul este unul previzibil, plasarii italieni si-au supt ghionderul, pentru ca peste nu au prea prins in Delta noastra, pustiita deja de jaful piscicol facut sub umbrela Rezervatiei de braconaj si supra-pescuit. Baltaretii nostri, lipoveni, ucrainieni si romani deopotriva, toti cu har pescaresc innascut, au nimerit in Rai si asta nu oricum, ci cu licenta internationala de pescuit comercial. Raul Po colcaia de peste, in special somn foarte mare, iar autoritatile au dat liber la pescuit, cu scopul de a-l extermina. Ai nostri tulceni, experti scoliti pe Dunare, s-au pus pe treaba. Exterminarea pestilor este viata lor de pamanteni.

Nici italienii nu au stat cu mainile in san cand au vazut tonele de somn scoase rapid din apa. Au mai cheltuit peste 40.000 de euro pentru a promova comertul cu somn si au incurajat si recoltarea crapului si rosioarei, alti imigranti indezirabili. Cum pretul mediu este de 3 euro pe kilogram si cum 20 de tone nu reprezinta ceva deosebit pentru cohortele de Tulceni aterizati cu monofilamentele pe raul Po, se estimeaza o afacere de peste 70.000 euro, adica bugetul cheltuit de italieni pentru a eradica somnul. Mai mult, anul acesta exista un buget si un proiect prin care italienii vor sa dezvolte exportul de somn catre Romania si Ungaria. Numai ca realitatea, adica romanii, le-au luat-o cu mult inainte. Si se pare ca nu autoritatile italiene s-au prins ce specimene de pescari a importat Italia din Delta Dunarii, ci pescarii sportivi din Italia, cei care au avut inca de la inceput de luptat cu legile care condamna la moarte somnul, dar si cu braconierii romani. Pentru ca in Italia “meseriasii” romani cu plase au venit si cu naravul de acasa: dispretul total fata de lege, fata de ape, fata de pesti. Asa au ajuns in Italia nu numai setci, ci si plase monofilament si mai ales aparatele de curentat. In scurt timp s-a format o filiera de transport ilegal al pestelui pe directia Italia – Tulcea. Astfel restaurantele din judetele Tulcea si Constanta si nu numai, au fost alimentate cu somn… din Dunare, dar care daca ar fi putut vorbi, nu ar fi rupt o boaba in romaneste, ci in italiana neaosa.

Incet, incet autoritatile italiene si-au dat seama ce flagel au importat din Romania, dar nu-si dau inca seama ca eradicarea somnului din raul Po cu mana braconierilor nostri inseamna pana la urma agonia acestui rau. Pentru ca mult mai periculos decat somnul de Dunare este braconierul de Dunare.

Deja este de notorietate astazi faptul ca braconierii romani fac ravagii in Italia, iar asociatiile de pescari sportivi din aceasta tara au incercat din rasputeri sa atraga atentia opiniei publice asupra jafului pe care il fac “pescarii comerciali” romani. Braconajul feroce, asociat in mod natural cu “munca” la plase a acestor indivizi, a ajuns astfel in mod constant pe primele pagini ale ziarelor locale. Iata un exemplu recent: trei romani au fost prinsi de agentii Departamentului Forestier din Ravenna cu 800 de kilograme de somn, inclusiv crap si caras. A fost o operatiune de amploare prin care au fost confiscate aparate electrice, baterii, sute de kilometri de plase monofilament, inclusiv barci si motoare. Multi dintre romanii care distrug astazi apele din Italia provin din judetul Tulcea, mai precis din zona Deltei, si au plecat printre straini dupa ce au distrus si ultima farama de peste acasa. Acum, iarna, veteranii fac racolari de tineri pentru “carca” in Italia la pescuit si pentru a incarca in dube sutele de tone de peste ce vor porni ilegal spre Tulcea. Deasemenea filiera aceasta se bazeaza pe un cap de pod foarte solid ancorat in Italia, acolo unde sunt “baltaretii” nostri, pescari comerciali cu licenta italiana in regula, pentru a pescui pe rauri ca Po sau lacuri ca Maggiore si Como. Dintre acestia un caz aparte este Radu Emil Badea, pescar licentiat in Italia pentru pescuitul in ape interioare si pentru servicii conexe pisciculturii. Stabilit in Adria, undeva pe langa raul Po, acesta a devenit foarte cunoscut in mediul pescaresc local datorita numeroaselor probleme pe care le-a cauzat apelor de aici cu plasele si cu aparatul de curentat.

Va invit asadar sa vedem povestea acestui pescar “comercial” cu state vechi in piscicultura din Delta Dunarii. Nu vom intra in viata intima a omului, ci doar in cea publica, asa cum o arata documentele de la Tribunalul din Tulcea. Prins la braconat in data de 08 februarie 2011 pe Dunare, autoritatile tulcene ii intocmesc dosar abia in 2013, ii dau amenda penala de 5000 lei si ii interzic dreptul de a pescui pe o durata de 2 ani. Nicio problema, are Po peste destul! Pentru ca un an mai tarziu, pe data de 18 februarie 2012, Emil al nostru se intoarce din nou acasa, in Delta Dunarii, la braconat cu multa seninatate, gata sa haleasca inca o amenda, doua. Mai primeste o amenda penala de 6000 lei si interzicerea dreptului de pescuit pe o alta durata de 2 ani. Pedepsele se contopesc in 2013 si baiatul plateste doar amenda cea mai mare, plus 190 lei cheltuieli de judecata. Avand si un complice, Emil mai plateste solidar cu acesta ARBDD-ului 977,10 lei si ii sunt confiscate 6 plase de tip monofilament, plus pestele (207 kilograme, dintre care 82 kilograme salau sub dimensiune si 125 kilograme de babusca). Floare la ureche pentru Emil, care are deja un usor accent de pescar italian cu licenta beton si peste de te ingroapa in barca pe raul Po.

Povestea de pescar a numitului Emil Radu, cu domiciliu nu departe de raul Po si licenta de pescuit si alte activitati piscicole conexe in Italia, nu se opreste aici. Venit sa ajute familia de Ignatul porcului la treburile gospodaresti traditionale este prins impreuna cu alti sapte braconieri pe Dunare la curentat. Am acordat atentiei acestei luni fatidice pentru el – februarie – pentru a intui putin din ceea ce se afla in spatele acestei coincidente. In general oamenii plecati pe la diverse munci, prin Italia si aiurea, se intorc acasa, pe meleagurile tulcene, pe la sfarsitul lunii noiembrie. Vin cu ceva cheag, petrec, beau cu prietenii si pe la sfarsitul lui ianuarie li se face din nou sete. Asa ca prin februarie ii gasim la produs pe Dunare, asa cum a fost si cazul lui Emil care a mai extras ceva de o vodca din saracia piscicola a Deltei, povestindu-le tovarasilor de braconaj ce usor se umple barca cu peste in Italia. In 2014, mai exact in decembrie, omul nostru mai da de lucru oamenilor legii din Tulcea care ii inceteaza procesul penal, invocand tot felul de prescrieri si de articole de lege, astfel incat isi ia pana la urma o pedeapsa cu 2 ani de inchisoare si interzicerea dreptului de a pescui pe timp de 3 ani. Ca el si ceilalti sapte haiduci piscicoli iau parnaie si interzicerea dreptului de a pescui. Va bucurati? Stati putin…

Ca si in alte solutii de acest gen oamenii legii suspenda conditionat excutarea pedepsei pe timp de patru ani pentru Badea Radu Emil, cat si pentru toti ceilalti braconieri, multi dintre ei recidivisti cu baterie si aparat de curentat, care nu reprezinta pericol social. Salupele, motoarele si plasele folosite in acest caz, dupa un alt model aplicat cu ferventa in justitia tulceana, sunt returnate cherhanalei care le detine legal. Da, ati citit bine, pentru ca ciorania functioneaza complex. Oricare dintre noi, cu ceva banuti si ceva relatii – ca sa mearga treaba mai repede – isi poate deschide o “cherhana” in Delta Dunarii. Cand se pleaca la braconat, pentru ca barcile si motoarele ii dor cel mai mult pe braconieri daca sunt confiscate, se pleaca cu dotarile unei astfel de cherhanale ce va primi pestele curentat fara sa intrebe ce si cum, pentru ca piata neagra are cerere mare. Daca braconierul – altfel cu tidula de pescar comercial de la Rezervatie – este prins de Politie, isi ia amenzi, isi ia parnaie cu suspendare conditionata, dar barcile si motoarele nu pot fi confiscate deoarece apartin altcuiva, de buna credinta chipurile, adica acea cherhana S.C. Pelicanul Cret care – intre noi fie vorba – nici nu stie cum arata o factura fiscala. Si uite asa nimic nu se pierde, totul se transforma. Si mai presus de orice, Emil pleaca in Italia unde mai este somn de eliminat din ecosistem, si crap de bagat in duba, si salau… si ce o mai fi. Nu de alta, dar sa-si permita sa plateasca ce amenzi vrea muschii judecatorilor. Stiti cati Emili tulceni pescuiesc acum legal si ilegal in Italia? Multi, foarte multi. Totusi ce potential are tara noastra, daca vin in urma lor, acasa, valuri – valuri de noi braconieri care se scolesc pe bruma de peste care ne-a mai ramas cu multa clementa din partea judecatorilor ?

Aici ne apropiem de sfarsitul aecstei povestioare cu Emil, un roman declarat de asociatiile de pescari sportivi din zona raului Po drept Inamicul Public Numarul Unu. Gruppo Siluro Italia de exemplu, o organizatie de pescari sportivi dedicati pescuitului la somn, i-au declarat razboi total si ii urmaresc cu atentie activitatea de macelar al somnului, cu speranta ca autoritatile italiene vor interveni. Sa nu fim naivi sa credem ca interdictia de a pescui din Romania il va transforma pe bietul pescar defavorizat Emil intr-o victima a Justitiei oarbe si il va impinge sa plece din nou la braconat in Italia. Fac pariu ca va fi prins in cel mult un an pe Dunare, cu alta gasca de braconieri intorsi din strainataturi la Tulcea in concediul de Sarbatori. Chiar si asa, cum este posibil ca un braconier cu un astfel de cazier in Romania sa fie pescar cu licenta in Italia? Ce infratire intre Delte au coclit politicienii nostri si ai lor pentru a obtine acest melanj toxic de braconeri, traficanti de peste si evaziune fiscala de proportii?  Oare se spera ca Bursa de Peste de la Tulcea, facuta pe bani multi europeni pentru a stimula fiscalizarea pisciculturii deltaice, sa functioneze – in lipsa pestelui autohton – cu peste traficat din Italia? Asa spera italienii sa curete apele de pesti venetici? Probabil ca in scurt timp apele lor vor fi la fel de goale de peste ca ale noastre, indiferent de specie. Probabil ca acesti braconieri irecuperabili vor pleca in Spania, apoi in Olanda, in Franta, oriunde lipsa de reactie a autoritatilor le va permite, si vor devasta apele in calea lor. In cei patru ani, cat le arata clementa Justitia romana, au timp sa braconeze orice. Si poate ca vor pleca peste Ocean, acolo unde americanii cheltuie milioane de dolari pentru a elimina crapul chinezesc din ape. Si se vor intoarce acasa cand si cand pentru a-si reaminti dulceata braconajului pe Dunare, gata sa plateasca orice amenda amenda penala. Nu este o gluma, 100 de “pescari” tulceni si cateva zeci de cherhanagii autohtoni ar putea in scurt timp sa scape Statele Unite de crapul chinezesc, de bass, de catfish, cam de toti pestii. Ramane totusi o intrebare: in conditiile acestea noi, pescarii romani, unde mai mergem sa pescuim?

The post COSMARUL CARE LASA ITALIA FARA SOMN appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

La inceput de saptamana dam o fuga pe wall-urile pescarilor din Romania sa vedem ce s-a mai intamplat.

Saptamana trecuta, a devenit deja viral in mediul online de pescuit si pe paginile de profil Facebook ale pescarilor din Romania un film care arata ca sunt printre noi pescari care deja nu mai au nicio jena in a posta chiar filme de la partide de braconaj electric pe siteuri publice. Intre timp, de pe pagina de Facebook a celui care a postat, filmele acestea au fost scoase, insa marturia a ramas, gratie userului „pescuit sportiv” de pe YouTube. Uitati-va si minunati-va.

The post Braconaj electric pe Facebook appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Marius Rus, reprezentant al Asociaţiei Pescar Sportiv Bistriţa-Năsăud, a surprins ieri doi braconieri care pescuiau în apele Şieului, în zona Şieu Odorhei. Unul dintre ei l-a agresat, în momentul în care acesta l-a avertizat să îşi scoată plasele din apă.

Incidentul a avut loc aseară, lângă Şieu Odorhei. Marius Rus a declarat pentru PVTV că „am ieşit ieri la iarbă verde şi în timp ce mă plimbam pe malul Şieului, am observat doi braconieri care pescuiau. Unul folosea o plasă monofilament, în perioadă de prohibiţie, pescuitul fiind interzis. I-am rugat civilizat să plece, dar nu m-au ascultat”.

Acesta mai spune că în momentul în care a pornit camera pentru a-i filma pe cei doi braconieri, unul dintre ei a devenit violent.

„Braconierul a sărit la bătaie şi a aruncat cu pietre după mine, moment în care am sunat la 112 pentru a cere sprijinul poliţiei. M-am deplasat apoi la postul de poliţie din Şieu Odorhei, unde am dat declaraţii, iar pe baza imaginilor cei doi au fost identificaţi. Ambii bărbaţi sunt din Şieu Odorhei. Poliţia a deschis o anchetă, urmând ca pe baza imaginilor, aduse ca probe, braconierii să se aleagă cel mai probabil cu dosar penal”, a mai explicat Marius Rus.

The post Braconaj pe raul Sieu appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Buna ziua! Va trimit acesta filmare, facuta cu telefonul, in data de 26 februarie 2012 pe raul Somes, in comuna Mica, la baraj, unde am observat 2 presupusi pescari, care in realitate nu pescuiau ci braconau cu ancore sau la mâță, cum se spune la noi in zona. Mi s-a parut curios faptul ca desi Somesul e aproape inghetat, cum se vede din filmare, totusi au gasit un ochi de apa neinghetat unde puteau sa braconeze linistiti, intr-o zona frecventata destul de des de oameni. Si totusi braconau fara frica. Si ca sa intelegeti mai bine, comuna Mica este in apropierea orasului Dej, la doar 5 km distanta, dar asta nu-i impiedica pe oameni sa braconeze, mai ales in timpul verii, cand se braconeaza foarte mult cu plase sau ecran, un triunghi cu plasa. Nu-i cunosc pe acei oameni si nici nu se vede fata lor, pentru ca e filmat cu telefonul mobil, dar daca cineva si-ar face treaba, meseria asa cum trebuie, o data pe saptamana sau la 2 saptamani macar – o vizita pe malurile somesului din Dej si Mica – nu ar mai fi asa multi braconieri.

Nu ma astept sa faceti voi cei de la PVTV ceva, dar daca ati putea da un impuls asociatei de pescuit sportiv Dej sau Cluj sa faca o iesire macar la 2 saptamani pe malurile frumosului rau Somes si mai ales in perioada de prohibitie, pescarii sportivi din zona v-ar multumi foarte mult.

[hana-flv-player video=”https://fishingandhuntingtv.com/ro/movies/2012/braconaj-somes.flv” width=”560″ description=”” player=”3″ autoload=”true” autoplay=”false” loop=”false” autorewind=”true” /]

The post Braconaj pe Somes appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Pozele sunt facute in data de 10.02.2012 sub hidrocentrala de la Slatioara (langa Slatina, jud Olt). Baietii intrau cu barca si dadeau cu postrovolul si cu parasuta. Se vede in poza cum au umplut un sac cu carasei si bibani.

Primele poze sunt mai neclare deoarece nesimtiti au iesit chiar pe langa mine, care dadeam la pluta cu un viermus si mi-a fost frica sa nu zica de ce le fac poze (poate faceam si o baie).

The post Braconaj la Slatioara appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Baietii astia sunt braconieri permanenti, fiind protejati ai politiei din Rosu si ai sectiei din Crangasi. Locuiesc chiar langa baza sportiva Concordia Chiajna, iar barca o andocheaza chiar pe malul lacului. Ca ei mai sunt 2 echipe. Astept cu nerabdare sa nu-i mai vad pe acesti netrebnici. 

[hana-flv-player video=”https://fishingandhuntingtv.com/ro/movies/2012/braconieri-ciurel.flv” width=”560″ description=”” player=”3″ autoload=”true” autoplay=”false” loop=”false” autorewind=”true” /]

The post Braconieri pe barajul Ciurel appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.