Bun gasit prieteni ai pescuitului sportiv si iubitori de natura si aventura. Este greu si uneori involuntar, incepi sa devi irascibil, sa simti ca uneori te lupti cu morile de vant si sa constientizezi ca nu ai nicio putere de a putea face ceva. Singurul lucru pe care pot sa-l fac este acela de a ma putea exprima liber, de a spune lucrurilor pe nume, asa cum sunt ele. Dar si asa nu se stie cand va fi bagat pumnul in gura de autoritatile cele intelegatoare si cu dragoste materna, uneori deghizate in institutii decorative.

Evident ca vorbim aici de raul Bistrita Ardeleana, raul care traverseaza municipiul Bistrita de la un capat la celalat. Nu trebuie sa fi neaparat pescar sau specialist in acvacultura sa constati ca raul Bistrita, care odinioara era o oaza de relaxare, cu apa cristalina, in care bastinasii se scaldau vara si pescarii aveau partide de pescuit demne de povestit azi nepotilor. A fost odata, acum toate acestea au devenit amintiri din copilarie, lucruri care cu greu se vor mai putea intoarce inapoi. Este elocvent faptul ca asistam la o deteriorare a ecosistemului acvatic, mai mult de atat, constatam degradarea lui. Facand o simpla plimbare pe malul raului ai sa observi ca uneori apa are culoarea gri, aidoma cimentului, si te intrebi daca mai poate exista viata intr-o asemenea apa poluata.

Plecand de la definirea conceptului de ecosistem nu trebuie interpretata de o maniera simplista sub forma unei relatii de genul: biotop + biocenoza = ecosistem. In principiu, atunci cand spunem ecosistem, intelegem de fapt un sistem deschis, cu o alcatuire complexa conferita de cele doua subsisteme majore din care acesta este alcatuit, si anume biotopul (mediul fizico-chimic abiotic) si biocenoza (totalitatea vietuitoarelor, comunitatea de plante, animale, microorganisme care au ca suport un anumit biotop). Principala caracteristica a ecosistemului este aceea ca la nivelul acesteia se realizeaza productia biologica.

Apa este element natural cu proprietati fizico-chimice complexe, este componenta principala a biotopilor acvatici; mai mult, este mediul in care apare si se dezvolta viata. Apa inglobeaza caracteristici de care depinde existenta tuturor vietuitoarelor, diversitatea acesteia si nivelul productivitatii biologice a ecosistemului. Apa este intr-o permanenta si intima inter-relatie cu bentalul, dandu-i caracteristicile fizice si chimice compatibile, astfel incat cele doua elemente, bentalul si masa apei, formeaza un mediu unitar – ecosistemul acvatic.

Susbtratul sau bentalul este caracterizat de natura geologica a solului, originea materiilor si materialelor sedimentate, grosimea sedimentului si proprietatile fizico-chimice ale acestora. Interactiunea permanenta dintre apa si substrat creeaza, in timp, un echilibru al elementelor minerale si, prin acesta, o corelare a caracteristicilor chimice. Pe sedimente si in acestea se dezvolta o puternica microfauna constituita din bacterii autotrofe precum si flora si fauna bentonica, verigi importante ale lantului trofic din ecosistem.

Acestea sunt conditiile normale si naturale in care poate functiona un ecosistem acvatic. Factorii care au degradat viata acvatica sunt consumatorii de apa si sursele de poluare ale apei.

Apele restituite sunt „ape uzate” si au o compozitie fi­zica, chimica, si bacteriologica diferite fata de apa prelevata. In ceea ce priveste apa, prin poluare se intelege alterarea calitatilor fizice, chimice si biologice ale acesteia produsa direct sau indirect de activitati umane sau de procesele natu­rale care o fac improprie pentru folosirea normala, in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea. Dupa provenienta apele uzate pot fi impartite astfel: ape uzate menajere (in care poluantii sant: resturi alimentare, dejectii, sapun, detergenti, microorganisme etc.), ape uzate din zootehnie(in care poluantii sunt: resturi de furaje, asternut, dejectii, microorganisme etc ).

Poluarea Biologica rezulta din aglomerarile umane (lo­calitati, santier etc.), zootehnie, abatoare etc. si se caracterizeaza prin existenta microorganismelor patogene care gasesc conditii mai bune in apele calde, murdare, statatoare. Prin apa pot fi transmise boli bacteriene, boli virotice,boli parazitare si alte boli infectioase.

Pesticidele prezinta toxicitate mare pentru om, flora si fauna. Ele ajung in sursele de apa prin scurgerea apelor din industria pesticidelor, prin scurgerea de pe solele tratate, prin transportul de catre curentii de aer, prin spalarea echipamentelor etc. De asemenea, sulful si sulfatul de cupru mult folositi in viticultura pentru protectia impotriva bolilor, ajung in ape provocand poluari marcante. O  tona de gunoi de grajd produce in sol 100 kg humus si aduce 3-5 kg azot. Daca aceste produse nu sunt folosite ca ingrasamant si sunt dever­sate direct, fara epurari prealabile, ele formeaza permanente izvoare de impurificare a apelor, ducand la dis­trugerea faunei si florei acvatice.

O alata situatie sensibila este asa-zisul „lac de agrement” construit inainte de 1989, unde iubitorii de natura ieseau la picnicuri. Sa nu mai vorbesc de impatimitii pescuitului care se delectau cu cate o partida de pescuit pe cinste. Azi, acest lac este colmatat, plin ochi cu namol, o sursa inepuizabila de poluare a raului Bistrita prin angrenarea namolului de turbinele MHC-ului. In sensul acesta, in ultimii ani, s-au depus nenumarate petitii catre autoritati de asociatiile de pescari si ecologisti, dar din pacate nici pana astazi nu s-a primit un raspuns.

Vreau sa mai amintesc de nenumaratele minibaraje, daca pot sa le numesc asa de pe cursul raului, care fac imposibila migrarea specilor de pesti in amonte. In lipsa „scarilor de pesti” acestia sunt captivi pe tronsoanele dintre baraje. Nici nu vreau sa ma gandesc la perioada de prohibitie cand debitul raului are fructuatii zilnice, facand imposibila reproducerea specilor de pesti, ba mai mult icrele eclozate raman pur si simplu pe uscat. Atunci ma intreb cine se face vinovat de toate acestea si cine ia masuri in sensul acesta. Raspunsul e simplu NIMENI.

Iubitorii de natura si pescarii pe buna dreptate sunt indignati de situatia data, ba mai mult atunci cand stai de vorba cu ei vocifereaza si parca uneori citesti resemnarea in ochii lor, de parca asa ar trebui sa fie, omorand orice speranta de mai bine. Sa nu mai vorbesc despre intrebarile cu privire la popularea raului Bistrita cu peste. In 2011 asociatia care are in administrare raul Bistrita a avut o tentativa de populare, lucru care s-a si materializat, dar din pacate cele afirmate mai sus au facut imposibila viata acestora. Azi pare o nebunie sa populezi cu peste raul Bistrita, e ca si cum ai condamna speciile de  pestii la INCHISOARE.

Un alt factor important care modifica ecosistemul acvatic sunt balastierele, care prin legi ambigue si interpretabile exploateaza mineralele dupa chipul si asemanarea lor, haotic, schimband cursurile apelor, afectand arealul natural al acestora, cu implicari grave pe termen scurt, mediu si lung.

Prieteni, vom continua in aceeasi nota intr-un alt articol. Pana atunci respectati natura si nu uitati ca aceasta in ultima instanta se va intoarce impotriva noastra.

Esti pescar? Esti sportiv? Fii pescar sportiv!

Dimensiuni minime legale ale pestilor capturati pe raurile interioare ale jud Bistrita-Nasaud

The post Bistrita Ardeleana – Inchisoarea pestilor appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Vesti proaste pentru pescarii bistriteni, dar in special pentru pensionarii care se delectau cu cate o partida de pescuit. Pentru cei care nu cunosc situatia dezastruoasa a raului Bistrita si a lacului de agreement,doresc sa fac o mica prezentare. Raul Bistrita Ardeleana izvoreste din m-tii Calimani, avand un traseu de aproximativ 30 km pana la confluenta cu raul Sieu, in zona localitatii Saratel. Pe cursul acestui rau, in zona localitatii Colibita s-a construit un baraj cu scop hidroenergetic, avand in acelasi timp ca destinatie si alimentarea cu apa a  municipiului Bistrita si a judetului Bistrita-Nasaud. A fost amenajat în perioada 1977-1991 avand o  suprafața de 270 ha, lungimea de 13 km și volumul de 65 milioane m³ fiind situat la o altitudine de 900 m. La intrarea raului Bistrita in municipiu s-a construit un alt minibaraj, formandu-se un lac de acumulare, un asa zis bazin compensator, cu destinatia construirii unei microhidrocentrale in perioada anilor 1989. Aceasta a functionat timp de 23 de ani pana in prezent. Actualmente „Lacul de agrement”, asa cum este el cunoscut de localnici, avea si o destinatie de agrement, fiind dotat la vremea respectiva cu hidrobiciclete si barcute. Nu in ultimul rand acest lac a fost populat cu peste din specia crap si caras. Odata cu trecerea timpului lacul s-a populat natural cu speciile de pesti ale raului Bistrita respectiv clean, morunas si scobar.

In cei 23 de ani acest lac s-a colmatat, iar autoritatile abilitate, respectiv Societatea de gospodarire a apelor Bistrita, in calitate de administrator si Hidroelectrica SA, in calitate de utilizator nu au efectuat nici o decolmatare, din acest motiv lacul devenind poluatorul numarul unu al raului Bistrita si al raului Sieu, rau care in 1958 a fost declarat cel mai populat cu peste din Europa conform statisticilor. Azi fauna piscicola este decimata si multe specii au disparut.

Datorita exploatarii de catre Hidroelectrica a acestui lac, prin colmatare, turbinele angreneaza namolul depus dand o culoare cenusie apei, o culoare a cimentului care in opinia specialistilor in acvacultura pune in pericol viata acvatica si fauna acestui rau. Cu toate acestea la inceputul anului 2012 asociatile de pescari Asociatia Pescar Sportiv, Esox si Lucioperca, impreuna cu ecologistii si ONG-urile de specialitate au demarat un protest de proportii marsaluind pe strazile municipiului Bistrita si cerand oprirea imediata a dezastrului ecologic.

[hana-flv-player video=”https://fishingandhuntingtv.com/ro/movies/2012/lac-secat.flv” width=”560″ height=”316″ description=”” player=”3″ autoload=”true” autoplay=”false” loop=”false” autorewind=”true” /]

Au fost depuse adrese catre autoritatile statului respectiv Prefectura, Garda de Mediu, Agentia Nationala pentru protectia mediului, Apele Romane si Hidroelectrica, ba mai mult a avut loc si o dezbatere publica la prefectura Bistrita in vara acestui an pe aceasta tema.

Ca urmare, in acest moment si la aceasta data, 17 oct 2012, datorita secetei prelungite si a reviziei tehnice de la barajul Colibita lacul de acumulare (agrement) a secat in totalitate lasand imagini selenare, imagini asemanatoare planetei Marte, aducand viata acvatica si pasarile care populeaza acest lac in agonie.

La data de 15 aug 2012 contractul de functionare al microhidrocentralei urma sa se incheie prin ordinul ministrului mediului pana la solutionarea decolmatarii si intrarea in normalitate conform  standardelor europene. Stupoare, la aceeasi data s-a primit un raspuns de la Agentia pentru Protectia Mediului catre Asociatile de pescari cu nr.7978 cu privire la functionarea MHC Bistrita a SC Hidroelectrica SA comunicand urmatoarele:

„Obiectivul se afla in procedura de obtinere a autorizatiei de mediu. S-a solicitat titularului activitatii prezentarea unei monitorizari a calitatii apelor evacuate la uzinare. Intrucat MHC Bistrita este in intregime o folosinta de apa functionarea acesteia depinde in cea mai mare masura de decizia gospodarului de apa, asa incat va rugam insistent sa va adresati pentru solutionarea problemelor sesizate de d-voastra administratiei bazinale Somes-Tisa Cluj Napoca”.

Nu am stat mult pe ganduri si am trimis adrese acestor institutii care arunca pisica de la o institutie la alta neavand curajul responsabilitatii de a fi un factor de decizie, iar din informatiile de pana acum acest contract s-a prelungit pe o perioada de inca un an. Situatia  dezastruoasa nu este doar la nivel local, ea este nationala vezi Arges, Prahova etc si atunci intrebarea este: incotro se indreapta fauna si pescuitul sportiv din Romania. Cum vor ajunge raurile din Romania? Unde vom mai pescui? Intrebari care isi cauta raspunsuri.

Autor: Marius Rus, realizator TV, ARD-SAT Bistrita, AS-TV Bistrita

The post Raul si lacul de agrement Bistrita in moarte clinica appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.