Bistrita Ardeleana – Inchisoarea pestilor

Bun gasit prieteni ai pescuitului sportiv si iubitori de natura si aventura. Este greu si uneori involuntar, incepi sa devi irascibil, sa simti ca uneori te lupti cu morile de vant si sa constientizezi ca nu ai nicio putere de a putea face ceva. Singurul lucru pe care pot sa-l fac este acela de a ma putea exprima liber, de a spune lucrurilor pe nume, asa cum sunt ele. Dar si asa nu se stie cand va fi bagat pumnul in gura de autoritatile cele intelegatoare si cu dragoste materna, uneori deghizate in institutii decorative.

Evident ca vorbim aici de raul Bistrita Ardeleana, raul care traverseaza municipiul Bistrita de la un capat la celalat. Nu trebuie sa fi neaparat pescar sau specialist in acvacultura sa constati ca raul Bistrita, care odinioara era o oaza de relaxare, cu apa cristalina, in care bastinasii se scaldau vara si pescarii aveau partide de pescuit demne de povestit azi nepotilor. A fost odata, acum toate acestea au devenit amintiri din copilarie, lucruri care cu greu se vor mai putea intoarce inapoi. Este elocvent faptul ca asistam la o deteriorare a ecosistemului acvatic, mai mult de atat, constatam degradarea lui. Facand o simpla plimbare pe malul raului ai sa observi ca uneori apa are culoarea gri, aidoma cimentului, si te intrebi daca mai poate exista viata intr-o asemenea apa poluata.

Plecand de la definirea conceptului de ecosistem nu trebuie interpretata de o maniera simplista sub forma unei relatii de genul: biotop + biocenoza = ecosistem. In principiu, atunci cand spunem ecosistem, intelegem de fapt un sistem deschis, cu o alcatuire complexa conferita de cele doua subsisteme majore din care acesta este alcatuit, si anume biotopul (mediul fizico-chimic abiotic) si biocenoza (totalitatea vietuitoarelor, comunitatea de plante, animale, microorganisme care au ca suport un anumit biotop). Principala caracteristica a ecosistemului este aceea ca la nivelul acesteia se realizeaza productia biologica.

Apa este element natural cu proprietati fizico-chimice complexe, este componenta principala a biotopilor acvatici; mai mult, este mediul in care apare si se dezvolta viata. Apa inglobeaza caracteristici de care depinde existenta tuturor vietuitoarelor, diversitatea acesteia si nivelul productivitatii biologice a ecosistemului. Apa este intr-o permanenta si intima inter-relatie cu bentalul, dandu-i caracteristicile fizice si chimice compatibile, astfel incat cele doua elemente, bentalul si masa apei, formeaza un mediu unitar – ecosistemul acvatic.

Susbtratul sau bentalul este caracterizat de natura geologica a solului, originea materiilor si materialelor sedimentate, grosimea sedimentului si proprietatile fizico-chimice ale acestora. Interactiunea permanenta dintre apa si substrat creeaza, in timp, un echilibru al elementelor minerale si, prin acesta, o corelare a caracteristicilor chimice. Pe sedimente si in acestea se dezvolta o puternica microfauna constituita din bacterii autotrofe precum si flora si fauna bentonica, verigi importante ale lantului trofic din ecosistem.

Acestea sunt conditiile normale si naturale in care poate functiona un ecosistem acvatic. Factorii care au degradat viata acvatica sunt consumatorii de apa si sursele de poluare ale apei.

Apele restituite sunt „ape uzate” si au o compozitie fi­zica, chimica, si bacteriologica diferite fata de apa prelevata. In ceea ce priveste apa, prin poluare se intelege alterarea calitatilor fizice, chimice si biologice ale acesteia produsa direct sau indirect de activitati umane sau de procesele natu­rale care o fac improprie pentru folosirea normala, in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea. Dupa provenienta apele uzate pot fi impartite astfel: ape uzate menajere (in care poluantii sant: resturi alimentare, dejectii, sapun, detergenti, microorganisme etc.), ape uzate din zootehnie(in care poluantii sunt: resturi de furaje, asternut, dejectii, microorganisme etc ).

Poluarea Biologica rezulta din aglomerarile umane (lo­calitati, santier etc.), zootehnie, abatoare etc. si se caracterizeaza prin existenta microorganismelor patogene care gasesc conditii mai bune in apele calde, murdare, statatoare. Prin apa pot fi transmise boli bacteriene, boli virotice,boli parazitare si alte boli infectioase.

Pesticidele prezinta toxicitate mare pentru om, flora si fauna. Ele ajung in sursele de apa prin scurgerea apelor din industria pesticidelor, prin scurgerea de pe solele tratate, prin transportul de catre curentii de aer, prin spalarea echipamentelor etc. De asemenea, sulful si sulfatul de cupru mult folositi in viticultura pentru protectia impotriva bolilor, ajung in ape provocand poluari marcante. O  tona de gunoi de grajd produce in sol 100 kg humus si aduce 3-5 kg azot. Daca aceste produse nu sunt folosite ca ingrasamant si sunt dever­sate direct, fara epurari prealabile, ele formeaza permanente izvoare de impurificare a apelor, ducand la dis­trugerea faunei si florei acvatice.

O alata situatie sensibila este asa-zisul „lac de agrement” construit inainte de 1989, unde iubitorii de natura ieseau la picnicuri. Sa nu mai vorbesc de impatimitii pescuitului care se delectau cu cate o partida de pescuit pe cinste. Azi, acest lac este colmatat, plin ochi cu namol, o sursa inepuizabila de poluare a raului Bistrita prin angrenarea namolului de turbinele MHC-ului. In sensul acesta, in ultimii ani, s-au depus nenumarate petitii catre autoritati de asociatiile de pescari si ecologisti, dar din pacate nici pana astazi nu s-a primit un raspuns.

Vreau sa mai amintesc de nenumaratele minibaraje, daca pot sa le numesc asa de pe cursul raului, care fac imposibila migrarea specilor de pesti in amonte. In lipsa „scarilor de pesti” acestia sunt captivi pe tronsoanele dintre baraje. Nici nu vreau sa ma gandesc la perioada de prohibitie cand debitul raului are fructuatii zilnice, facand imposibila reproducerea specilor de pesti, ba mai mult icrele eclozate raman pur si simplu pe uscat. Atunci ma intreb cine se face vinovat de toate acestea si cine ia masuri in sensul acesta. Raspunsul e simplu NIMENI.

Iubitorii de natura si pescarii pe buna dreptate sunt indignati de situatia data, ba mai mult atunci cand stai de vorba cu ei vocifereaza si parca uneori citesti resemnarea in ochii lor, de parca asa ar trebui sa fie, omorand orice speranta de mai bine. Sa nu mai vorbesc despre intrebarile cu privire la popularea raului Bistrita cu peste. In 2011 asociatia care are in administrare raul Bistrita a avut o tentativa de populare, lucru care s-a si materializat, dar din pacate cele afirmate mai sus au facut imposibila viata acestora. Azi pare o nebunie sa populezi cu peste raul Bistrita, e ca si cum ai condamna speciile de  pestii la INCHISOARE.

Un alt factor important care modifica ecosistemul acvatic sunt balastierele, care prin legi ambigue si interpretabile exploateaza mineralele dupa chipul si asemanarea lor, haotic, schimband cursurile apelor, afectand arealul natural al acestora, cu implicari grave pe termen scurt, mediu si lung.

Prieteni, vom continua in aceeasi nota intr-un alt articol. Pana atunci respectati natura si nu uitati ca aceasta in ultima instanta se va intoarce impotriva noastra.

Esti pescar? Esti sportiv? Fii pescar sportiv!

Dimensiuni minime legale ale pestilor capturati pe raurile interioare ale jud Bistrita-Nasaud