Bun gasit prieteni ai pescuitului sportiv si iubitori de natura.

In mare tromba s-a desfasurat dezbaterea publica a bugetului pe 2013 in cadrul administratiei locale Bistrita. Curiozitatea sa stiu cum vor fi cheltuiti banii publici si care vor fi marile proiecte ale municipiului, am asistat cu interes la pledoaria si expunerea bugetului de edilul Bistritei. Era fireasca prezenta in sala a zecilor de bistriteni, printre care si pescari, ecologisti si ONG-isti.

Nu pot sa omit tam-tam-ul presei din ultima perioada de timp cu privire la neregulile in ceea ce priveste situatia raului Bistrita si in special a gunoaielor care au invadat albia raului in zona Zavoaie. Saptamana trecuta, cu ocazia zilei mondiale a apei am demarat o actiune de ecologizare pe malurile raului Bistritei-Ardelene impreuna cu cei de la Apele Romane, pescari si ecologisti. Am constatat ca fata de anii precedenti, anul acesta gunoaiele au invadat marginea albiei parca mai mult ca oricand. Sunt dezamagit de mentalitatea si nesimtirea unor concetateni de-ai nostri care au prostul obicei de a arunca resturile menajere in albiile raurilor. De la pet-uri si pana la cadavre si schelete de animale, seringi, televizoare, vase de toaleta si resturi menajere, imaginea raului arata dezolant. Ba mai mult pintre „gunoaie” am descoperit si facturi de utilitati, ale celor care stau in zona strazii Victor Babes, de altfel un loc fierbinte in ceea ce priveste aruncarea gunoaielor in albia raului. Nu am stat prea mult pe ganduri si am sesizat  autoritatile, care s-au deplasat la fata locului cerandu-le sa ia masuri in sensul acesta.

Trecand peste toate acestea, intr-un final fericit am avut ocazia sa-l am invitat pe directorul SGA Bistrita in cadrul emisiunii “De-ale pescarilor” si am constatat ca vorbim aceeasi limba. Pentru cititorii PVTV vreau sa trec in revista doar cateva aspecte care s-au discutat in ceea ce priveste starea raurilor interioare. Exista trei situatii mai sensibile si anume: Zona Kaufland pe cursul raului Bistrita, cascada de la podul rutier Domnesti pe raul Budac si confluenta raului Sieu cu Somesul Mare. La ultimul punct am fost informati ca s-a intervenit pentru a crea o scara de pesti pe ambele maluri in vederea migrarii specilor de pesti pentru reproducere. Din informatiile primite de la reprezentantul SGA situatia de la Kaufland se va modifica in bine in cursul acestei veri, cand debitul apei va permite.

Continuam miercuri o alta actiune de ecologizare, de data aceasta pe raul Sieu si Somes. Dorim sa avem si cateva clase de copii in perioada „Scoala altfel” si sa-i invatam sa pretuiasca si sa respecte natura. In aceeasi ordine de idei prin proiectul Kilometrul Albastru se doreste igenizarea si ecologizarea unui kilometru de raul pe Sieu, continuand cu un alt kilometru si tot asa pana vom avea ape mai curate.

Esti pescar? Esti sportiv? Fii pescar sportiv!

Aprilie – Calendarul Pescarului

In luna aprilie pescuitul da rezultate la aproape toti pestii datorita cresterii temperaturii apei, aparitiei vegetatiei subacvatice si larvelor. La jumatatea lunii de regula pescuitul intra in prohibitie.

Avat – se obtin unele rezultate cu peste viu (oblet) si naluca mica, rotativa alba, intre ape;

Babusca si obletul continua sa prefere libelula, viermusul de carne, dar incep sa cada si la paste (mamaliga, paine);

Pescuit excelent la biban si stiuca, cu peste viu. La lanseta se obtin rezultate de-a lungul perdelelor de stuf si in coada lacurilor si iazurilor;

Carasul, crapul, linul si platica isi manifesta prezenta prin bule de aer ce apar la suprafata apei. Continua sa prefere momelile animale (rame, viermusi …). Crapul mai cade si la mamaliga;

In apa limpede cleanul cade la sange inchegat, insa este tentat si de un buchet de viermusi pe carlig triplu;

Mreana prefera inca branza topita;

Rosioara se prinde bine cu libelule, viermusi;

De regula in aceasta perioada scobarul se reproduce, asa ca pescuitul nu da rezultate;

Somnul mic musca la rama in apele curgatoare;

La salau se obtin unele rezultate la peste viu;

The post Lacul de agrement si raul Bistrita pasate dupa 2014 appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Bun gasit prieteni ai pescuitului sportiv si iubitori de natura si aventura. Continui si in acest articol sa vorbesc despre situatia raurilor interioare ale judetului Bistrita Nasaud. Daca in articolul trecut faceam vorbire despre impactul dezastruos al poluarii si perturbarea ecosistemului acvatic, acum ma voi opri asupra unui alt factor esential care pune in pericol arealul natural al raurilor si vietii acvatice.

Multi vor fi impotriva celor afirmate de mine si pe buna dreptate se vor intreba de ce este deranjata tagma pescarilor de balastiere. Nu vreau sa dau un raspuns evaziv, mai mult decat atat vreau sa afirm ca nimeni nu este impotriva extragerii resurselor minerale din albiile majore si minore ale raurilor si toata lumea este constienta ca aceste minerale sunt folosite in constructii, drumuri etc. Exploatarea raurilor cu balastiere a dus la situatia dezastruoasa actuala in ceea ce priveste arealul natural al raurilor.

Azi raul Somes si raul Sieu au fost pur si simplu macelarite, aduse in pragul apocalipsei dand impresia imaginilor selenare. Situatia nu se reflecta doar in judetul nostru, ea se regaseste la scara nationala. Din punct de vedere al legislatiei pe hartie totul pare sa fie bine. Din pacate in teren situatia este cu totul alta. Numai in ultimii ani balastierele au devenit o afacere perfecta pe timp de criza, cu influenta politica mai mare sau mai mica, o sursa inepuizabila de scos bani din piatra seaca, aducand apele noastre la cote de avarie.

In ultimii ani balastierele au aparut precum ciupercile dupa ploaie iar in 2010 ne puteam mandri cu 21 de balastiere pe cursul raurilor. Nu pot sa nu afirm faptul ca in urma lor a ramas un adevarat dezastru ecologic. Cele 21 de balastiere au avut aviz favorabil de functionare. La sfarsitul anului 2010 si inceputul lui 2011 in mare tromba, trebuiau luate masuri radicale cu privire la restrangerea activitatii unor balastiere, avand in vedere ca unele zone din judet urmau sa intre in categoria Sit Europa 2000. La vremea aceea Agentia de Protectie a Mediului a declansat, in regim de urgenta, proceduri de protejare pentru cinci situri naturale din judet, care vor fi incadrate in categoria sit Europa 2000. Odata cu extinderea protectiei asupra florei si faunei din intregul bazin al Somesului, balastierele vor fi interzise in aria raului. Agentia pentru Protectia Mediului Bistrita-Nasaud a demarat proceduri accelerate de declarare a intregului Bazin al Somesului drept sit Natura 2000. Pe teritoriul judetului Bistrita-Nasaud, Somesul este incadrat in aceasta categorie speciala de protectie deocamdata doar pe o sectiune de rau, intre Nasaud si Ilva -Mica. Agentia vrea insa sa extinda protectia asupra intregii faune si flore din bazinul Somesului pana la iesirea din judet, iar masura a fost ceruta cu insistenta de Ministerul Mediului. Numai ca la vremea aceea graba ministerului se datora presiunilor venite de la Uniunea Europeana. Si pescarii bistriteni au primit atunci vestea catalogand-o ca bine venita, ba mai mult era o adevarata gura de oxygen. Din pacate aceste lucruri s-au materializat doar pe hartie, pentru ca daca faci o plimbare pe raul Budac, in zona Budacului de Jos vei gasi o balastiera ce a reusit devierea cursului raului, pe o lungime de aproximativ 1 km, lasand in urma un adevarat dezastru ecologic. Daca continuam drumul nostru in cautarea balastierelor si poposim pe raul Bistrita, aici intalnim o mare “Indemanare” care in zona localitatii Livezile extrage resursele minerale. Ba mai mult, nu a fost de ajuns una ca aceasta “Indemanare” si-a mai construit un colos si pe cursul raului Somes in zona localitatii Reteag. Coborand pe Bistrita-Ardeleana, in aval, ajungem la confluenta cu raul Sieu, rau care in anii ‘58 a fost declarat cel mai populat cu peste din specia Scobar. Aici balastierele este adevarat ca si-au mai restans activitatea, dar sa nu credeti ca din proprie initiativa. Uneori natura se intoarce impotriva noastra, a celor care nu o respecta. Ca pescar hoinar ce sunt este lesne de inteles ca am umblat prin multe locuri si am vazut cum arealul natural al acestui rau s-a modificat considerabil, de la an la an, din cauza acestor balastiere, care dupa ce au extras mineralele si-au luat jucariile si au plecat, fara sa mai respecte legislatia si avizul primit de la institutiile abilitate. Nu acelasi lucru il gasim pe raul Somes care este decorativ imbracat, atat pe un mal cat si pe celalalt, de la un capat la altul, de balastiere, una mai falnica decat alta, incepand de la Nasud sau poate chiar mai in amonte si pana la Mihaiesti. Un asa numit “CML” din Beclean a pus stapanire pe acest minunat rau, fiind un adevarat dirijor, directionand cursul sau chiar oprindu-l dupa bunul plac si aici ma refer la bratul vechi al Somesului, care tranziteaza orasul Beclean, punand stavilar la intrare. Se poate vedea cum agonizeaza mii de pesti, iar in perioada de prohibitie icrele eclozate sfarsec pe uscat.

Un alt punct sensibil este la confluenta raului Sieu cu raul Somes unde cu ani in urma apa curgea agale, si avea adancimi de pana la 3-4 metri, iar azi, in urma excavatiilor s-au format adevarate cascade care fac imposibila migrarea specilor de pesti in amonte in vederea reproducerii.

O alta situatie dezastruoasa am intalnit-o in Cociu, unde, stand de vorba cu localnicii, acestia afirmau ca in zonele in care balastierele isi desfasoara activitatea, urmele se vad cu varf si indesat, maluri distruse, poduri afectate, case crapate din cauza vibratiile produse de masinile de mare tonaj care transporta balastul prin Cociu. Barajul de la Sasarm s-a rupt pe malul stang, terenurile agricole au fost distruse. Aceeasi oameni sunt revoltati de pasivitatea de care dau dovada autoritatile in domeniu si spun ca nu se iau masuri astfel incat exploatarile de balast de pe cursurile de apa sa se mai diminueze, balastierele fiind situate la Cociu si Chiuza.

In incheiere vreau sa le amintesc celor care exploateaza balastiere ca agregatele minerale extrase se vor incarca in autobasculante si vor fi transportate direct la beneficiar. Excavatia rezultata in urma extragerii mineralelor va fi supusa lucrarilor de refacere a terenului materializate prin rambleere cu materiale nepoluante, depunere de sol vegetal si inierbare, conform legislatiei in vigoare a OUG 17/2005. Iar pentru cei care au autoritatea legala de a verifica si controla activitatea balastierelor si modul in care respecta legislatia ar fi bine sa o faca, sa nu fie catalogate de opinia publica ca fiind institutii decorative.

Esti pescar? Esti sportiv? Fii pescar sportiv!

The post Balastierele, cosmarul pescarilor appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.