Balastierele, cosmarul pescarilor

Bun gasit prieteni ai pescuitului sportiv si iubitori de natura si aventura. Continui si in acest articol sa vorbesc despre situatia raurilor interioare ale judetului Bistrita Nasaud. Daca in articolul trecut faceam vorbire despre impactul dezastruos al poluarii si perturbarea ecosistemului acvatic, acum ma voi opri asupra unui alt factor esential care pune in pericol arealul natural al raurilor si vietii acvatice.

Multi vor fi impotriva celor afirmate de mine si pe buna dreptate se vor intreba de ce este deranjata tagma pescarilor de balastiere. Nu vreau sa dau un raspuns evaziv, mai mult decat atat vreau sa afirm ca nimeni nu este impotriva extragerii resurselor minerale din albiile majore si minore ale raurilor si toata lumea este constienta ca aceste minerale sunt folosite in constructii, drumuri etc. Exploatarea raurilor cu balastiere a dus la situatia dezastruoasa actuala in ceea ce priveste arealul natural al raurilor.

Azi raul Somes si raul Sieu au fost pur si simplu macelarite, aduse in pragul apocalipsei dand impresia imaginilor selenare. Situatia nu se reflecta doar in judetul nostru, ea se regaseste la scara nationala. Din punct de vedere al legislatiei pe hartie totul pare sa fie bine. Din pacate in teren situatia este cu totul alta. Numai in ultimii ani balastierele au devenit o afacere perfecta pe timp de criza, cu influenta politica mai mare sau mai mica, o sursa inepuizabila de scos bani din piatra seaca, aducand apele noastre la cote de avarie.

In ultimii ani balastierele au aparut precum ciupercile dupa ploaie iar in 2010 ne puteam mandri cu 21 de balastiere pe cursul raurilor. Nu pot sa nu afirm faptul ca in urma lor a ramas un adevarat dezastru ecologic. Cele 21 de balastiere au avut aviz favorabil de functionare. La sfarsitul anului 2010 si inceputul lui 2011 in mare tromba, trebuiau luate masuri radicale cu privire la restrangerea activitatii unor balastiere, avand in vedere ca unele zone din judet urmau sa intre in categoria Sit Europa 2000. La vremea aceea Agentia de Protectie a Mediului a declansat, in regim de urgenta, proceduri de protejare pentru cinci situri naturale din judet, care vor fi incadrate in categoria sit Europa 2000. Odata cu extinderea protectiei asupra florei si faunei din intregul bazin al Somesului, balastierele vor fi interzise in aria raului. Agentia pentru Protectia Mediului Bistrita-Nasaud a demarat proceduri accelerate de declarare a intregului Bazin al Somesului drept sit Natura 2000. Pe teritoriul judetului Bistrita-Nasaud, Somesul este incadrat in aceasta categorie speciala de protectie deocamdata doar pe o sectiune de rau, intre Nasaud si Ilva -Mica. Agentia vrea insa sa extinda protectia asupra intregii faune si flore din bazinul Somesului pana la iesirea din judet, iar masura a fost ceruta cu insistenta de Ministerul Mediului. Numai ca la vremea aceea graba ministerului se datora presiunilor venite de la Uniunea Europeana. Si pescarii bistriteni au primit atunci vestea catalogand-o ca bine venita, ba mai mult era o adevarata gura de oxygen. Din pacate aceste lucruri s-au materializat doar pe hartie, pentru ca daca faci o plimbare pe raul Budac, in zona Budacului de Jos vei gasi o balastiera ce a reusit devierea cursului raului, pe o lungime de aproximativ 1 km, lasand in urma un adevarat dezastru ecologic. Daca continuam drumul nostru in cautarea balastierelor si poposim pe raul Bistrita, aici intalnim o mare “Indemanare” care in zona localitatii Livezile extrage resursele minerale. Ba mai mult, nu a fost de ajuns una ca aceasta “Indemanare” si-a mai construit un colos si pe cursul raului Somes in zona localitatii Reteag. Coborand pe Bistrita-Ardeleana, in aval, ajungem la confluenta cu raul Sieu, rau care in anii ‘58 a fost declarat cel mai populat cu peste din specia Scobar. Aici balastierele este adevarat ca si-au mai restans activitatea, dar sa nu credeti ca din proprie initiativa. Uneori natura se intoarce impotriva noastra, a celor care nu o respecta. Ca pescar hoinar ce sunt este lesne de inteles ca am umblat prin multe locuri si am vazut cum arealul natural al acestui rau s-a modificat considerabil, de la an la an, din cauza acestor balastiere, care dupa ce au extras mineralele si-au luat jucariile si au plecat, fara sa mai respecte legislatia si avizul primit de la institutiile abilitate. Nu acelasi lucru il gasim pe raul Somes care este decorativ imbracat, atat pe un mal cat si pe celalalt, de la un capat la altul, de balastiere, una mai falnica decat alta, incepand de la Nasud sau poate chiar mai in amonte si pana la Mihaiesti. Un asa numit “CML” din Beclean a pus stapanire pe acest minunat rau, fiind un adevarat dirijor, directionand cursul sau chiar oprindu-l dupa bunul plac si aici ma refer la bratul vechi al Somesului, care tranziteaza orasul Beclean, punand stavilar la intrare. Se poate vedea cum agonizeaza mii de pesti, iar in perioada de prohibitie icrele eclozate sfarsec pe uscat.

Un alt punct sensibil este la confluenta raului Sieu cu raul Somes unde cu ani in urma apa curgea agale, si avea adancimi de pana la 3-4 metri, iar azi, in urma excavatiilor s-au format adevarate cascade care fac imposibila migrarea specilor de pesti in amonte in vederea reproducerii.

O alta situatie dezastruoasa am intalnit-o in Cociu, unde, stand de vorba cu localnicii, acestia afirmau ca in zonele in care balastierele isi desfasoara activitatea, urmele se vad cu varf si indesat, maluri distruse, poduri afectate, case crapate din cauza vibratiile produse de masinile de mare tonaj care transporta balastul prin Cociu. Barajul de la Sasarm s-a rupt pe malul stang, terenurile agricole au fost distruse. Aceeasi oameni sunt revoltati de pasivitatea de care dau dovada autoritatile in domeniu si spun ca nu se iau masuri astfel incat exploatarile de balast de pe cursurile de apa sa se mai diminueze, balastierele fiind situate la Cociu si Chiuza.

In incheiere vreau sa le amintesc celor care exploateaza balastiere ca agregatele minerale extrase se vor incarca in autobasculante si vor fi transportate direct la beneficiar. Excavatia rezultata in urma extragerii mineralelor va fi supusa lucrarilor de refacere a terenului materializate prin rambleere cu materiale nepoluante, depunere de sol vegetal si inierbare, conform legislatiei in vigoare a OUG 17/2005. Iar pentru cei care au autoritatea legala de a verifica si controla activitatea balastierelor si modul in care respecta legislatia ar fi bine sa o faca, sa nu fie catalogate de opinia publica ca fiind institutii decorative.

Esti pescar? Esti sportiv? Fii pescar sportiv!