As incepe cu circulatia de barci, mai ales ca pescarii atrasi de Delta sunt posesori de barci, nu putine cu motorizari ce depasesc suta de cai putere. Atata timp cat aceste barci raman pe Bratele principale ale Dunarii, pe canalele de acces ale localitatilor si pe traseele turistice, putem vorbi despre o activitate sustenabila. Daca sutele, miile de barci barboteaza apele putin profunde ale ghiolurilor si canalelor secundare, atunci avem o problema majora. Un studiu realizat in sistemele complexe de canale ale Olandei a dus la cateva concluzii care sunt perfect aplicabile Deltei Dunarii:

1. Motorul termic evacueaza direct in apa gazele, care vor fi barbotate in elice si se vor dizolva total in mediul lichid. Poluarea este direct proportionala cu capacitatea si puterea motorului. Ai motor mare, poluezi mai mult.
2. Traficul intens de barci erodeaza malurile, distruge vegetatia acvatica si tulbura apa. Efectele se traduc prin deterioarea ecosistemelor acvatice, disparitia locurilor de adapost pentru puiet, distrugerea locurilor de cuibarit pentru pasarile care fac acest lucru in apele mici de langa maluri.
3. O barca puternica ce inainteaza cu 40 – 50 km/h pe un canal ingust, cu apa ce nu depaseste un metro, va aspira in elice tot ce misca in acea apa – melci, pesti mici, plante. In spatele barcii ramane o Delta trecuta prin blender, in fata barcii sunt pesti poate mai mari care nu au nici timp si nici unde sa se ascunda. Fie vor fi loviti de carena barcii, fie vor fi raniti de elice. Pescarusii care tin siajul barcilor din Delta se hranesc cu fauna pisicola transata si tocata de astfel de barci.
4. O barca de 100 CP care respecta limite de viteza (de genul 15 Km/h) provoaca daune mai mari ecosistemelor decat o barca de 300 CP care se deplaseaza cu viteza de croaziera care ii permite glisare (probabil peste 30 Km/h).

Care ar fi rezolvarea? Nu restrictii de viteza, ci restrictii de putere a motoarelor pe anumite canale, anumite ghioluri, anumite zone. Cum te deplasezi pe acolo? Cu motor termic auxiliar, de mica putere, sau cu motor electric. Am spus-o si o mai spun: nu poti sa intri cu TIR-ul de pe autostrada, traversand orasul, pentru a ajunge nestingherit pana pe aleile inguste dintre blocuri.

Am propus dezbaterii publice in anul 2017, in cadrul politicilor de management ale Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii o astfel de reglementare, care a starnit un val de revolta in randul antrepenorilor din turism, pescarie comerciala, transportatori. In final a intervenit political si s-a renuntat la aceste masuri. Astazi exista un pistol – radar omologat, care aplica legea restrictiilor de viteza in Delta Dunarii, aparat achizitionat tot in 2017.

Sa vedem acum ce s-a intamplat cu pescuitul sportiv/recreational in 2018 intr-o zona consacrata in materie de stiuca: complexul de canale si ghioluri Uzlina – Isaac – Chiril. In 2017 am instituit in Delta Dunarii regula no kill in pescuitul sportiv al stiucii. Asta in contextul in care atunci pescuitul cu setca era interzis din luna februarie pana in luna octombrie, singurele unelte permise pentru pescuitul comercial fiind vintirele. Daca intrebati un localnic o sa aflati ca stiuca prin vintire vezi mai rar, setca fiind scula cea mai eficienta in pescuitul de cantitati mari de stiuca.

Asadar pescuit sportiv/recreational 100% pentru lansetisti si interdictie la setca prinzatoare pentru comerciali. Mai mult, deoarece legea permite acest lucru, am prelungit perioada de interdictie pentru setca cu o luna, datorita nivelului mic de ape din toamna. Evident ca masurile au atras nemultumirea multor lansetisti si plasari. Evident ca au existat lansetisti care nu au respectat reglementarile, evident ca au fost plasari care au intins setcile monofilament. Unii au fost prinsi, altii nu. Important a fost ca exista o regula. Mi-am asumat injuraturile, iar argumentul ca pescarul cu undita nu produce mai mult dezastru piscicol decat pescarul cu vintir, il vom discuta ceva mai incolo. In 2018 am schimbat regula no kill la stiuca, introducand in Legea Prohibitiei – special pentru Delta Dunarii – regula de a permite doar pastrarea a doua exemplare de stiuca peste masura minima, sau un singru exemplar daca acesta depaseste 5 Kg. Nu inventam nimic nici cu no kill, nici cu catch and release, doua exemplare samd. Se practica peste tot in lume, acolo unde sunt pesti frumosi si trofee pescaresti.

Acum, daca tot am ajuns in 2018, haideti sa vedem ce s-a intamplat cand LRS a organizat o etapa de CN la Uzlina si cand s-au prins sute de stiuci, unele dintre ele trofee. Stiu, unii dintre voi veti spune ca a fost o coincidenta, ca a fost apa buna, ca au fost optime presiunea atmosferica si temeperatura, ca s-au aliniat cum trebuie planetele, ca in niciun caz nu a fost acesta rezultatul reglemetarilor. Atunci haideti sa vedem o a doua coincidenta: 2020, etapa LRS in CN de spinning, 10 stiuci de masura prinse de 47 de echipe, in trei zile de pescuit oficiale (antrenamente + concurs). Conjunctura era insa schimbata, regula no kill a fost desfiintata in 2019, s-a dat drumul la setca tot anul, s-a prins bine stiuca la lanseta in sezonul estival, s-a prins bine si la plase. Daca in 2017 si 2018 doar jumatate dintre lansetisti au respectat legea, eliberand stiucile, in 2019 foarte putini au respectat regula celor 5 kilograme. Sute de barci cu turisti au dus la pensiuni zeci de kilograme de stiuca, o regula de alegere a pensiunii fiind daca aceasta avea sau nu lazi frigorifice pentru a tine capturile congelate pe perioada sejurului. Cum localnicii sunt descurcareti, au introdus in oferta inclusive lazile frigorifice, dar si fotografii cu turisti ducand stiucile in fata pensiunii cu roaba. Mese pline de stiuci prinse de turisti si aduse la pensiuni au devenit moneda forte pentru siteurile pensiunilor deltaice care foloseau acest lucru ca pe o chezasie ca daca te duci la ei, prinzi si cari la lada pana te plictisesti. Cu roaba, cu sacosa, cu barca, fiecare dupa posibilitati.

Stiuca este un pradator care poate fi extras dintr-o apa prin metode sportive, decimandu-i populatia, chiar mai bine decat cu plasele. Ar trebui sa va nasca semne de intrebare de ce puteti vedea mutli localnici din Delta preferand in anumite perioade, mai ales cele estivale, lingura si nu plasa. Cu totii stim ca sunt zile proaste la stiuca, dar si zile bune. Mai sunt si zile exceptionale in care efectiv poti umple in doi pescari o barca de stiuca intr-o zi de pescuit. Dar mai stim ca sunt sute de “stiucari” care opresc tot, de la pix pana la marlita, fara discriminare. Cand dau de specimene de exceptie opresc deasemenea tot. Fac poze cu ele, desfid pe Facebook Rezervatia, legea, bunul simt.

O problema a legii facute de ANPA este ca nu specifica cele 5 kilograme admise, daca este vorba despre peste neprocesat sau nu, daca poate fi cumulat pestele prins in mai multe zile de pescuit. Asa se face ca in baza unui permis de intrare in Rezervatie platit pentru 7 zile, poti sa iesi legal din Delta – ca turist si pescar sportive – cu 7 zile X 5 kilograme de peste. Care peste este eviscerat, ceea ce inseamna nu 5 kilograme/zi, ci probabil 8 kilograme. Asta inseamna aproximativ 40 de kilograme de peste. In Delta Dunarii au fost eliberate in 2019 peste 50.000 de permise (gratuite) de pescuit. Sa zicem ca din aceasta cifra doar 5000 sunt pescari de rapitor, dintre care doar 2000 de stiuca. Dintre cei 2000 probabil cad oar 1000 vor fi capabili sa prinda cele 5 kilograme de stiuca permise de lege intr-o zi. Asta inseamna la nivelul Deltei o tona de stiuca. Si este un calcul simplist, care nu introduce in schema abuzurile. Daca sunt intr-un sezon doar 5 zile bune la stiuca, asta ar putea insemna theoretic se poate pleca cu 5 tone de stiuca extrase sportiv, la modul civilizat. Ce scapa intra in raza de actiune a “electricienilor” si a setcilor, care sunt permise tot anul acum, indiferent daca apele sunt mici sau nu. Nu-si mai bate nimeni capul, sau mai bine spus nu-si mai bate nimeni cuie in talpi, intrand in conflict cu cherhanalele. Am incercat sa schimb acest neajuns al legii in 2018, dar conducerea de atunci a Agentiei nici nu a vrut sa auda de asa ceva.

Sunt multe de spus, nu vreau sa se creada ca trec cu vederea prapadul facut de braconajul electric sau de monofilamente, dar cine vrea sa inteleaga, intelege. As vrea sa inchei discutia asta cu o poezie, prima scrisa vreodata in limba romana. A scris-o Ienachita Vacarescu acum mai bine de 300 de ani.

Intr-o gradina,

Lâng-o tulpină,

Zării o floare, ca o lumină.

S-o tai, se strică!

S-o las, mi-e frică

Că vine altul şi mi-o rădică.

Va doresc fire intinse!

The post Prinde si elibereaza, gestul tau conteaza appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Eliberarea pestilor este un deziderat pe care, mai devreme sau mai tarziu, pescuitul din Romaniail il va realiza. Presiunea din ce in ce mai mare a pescuitului cu undita si lanseta asupra raurilor si lacurilor este astazi o realitate: avem din ce in ce mai putine ape cu peste si din ce in ce mai multi pescari. Puterea de a elibera pestii, indiferent ca sunt sub limita legala, sau sunt recorduri all time, se capata treptat. O stiuca sau un salau eliberat aduna in acest gest educatie, atitudine, intelegere si pasiune. Din ce in ce mai multi pescari de rapitor il fac frecvent, constienti ca vor veni vremuri in care vor mai exista  asemenea pesti doar acolo unde managerii piscicoli impun regula no kill.

Inainte de orice trebuie sa luam insa in discutie durata drillului si temperatura apei. Cu cat se prelungeste lupta, cu atat creste cantitatea de acid lactic in tesutul muscular al pestelui, fapt ce – combinat cu stresul capturarii – poate duce chiar la moartea acestuia. Deasemenea, cu cat temperatura este mai ridicata, cu atat cantitatea de oxigen solvit in apa este mai mica, ceea ce inseamna ca stresul pestelui este si mai mare. Practic, in conditiile in care lupta acestuia reclama mult oxigen, dupa un drill epuizant pestele poate ajunge la barca in stare de soc. Iata de ce va recomand nu numai sa eliberati pestii, dar sa si fiti pregatiti pentru asa ceva. In primul rand folositi fire puternice, caci vremea in care pescuitul cu fire subtiri si echipament Light la stiuca a apus tocmai din acest motiv: prelungeste lupta inutil si diminueaza sansele de supravietuire ale pestelui.

 [hana-flv-player video=”https://fishingandhuntingtv.com/ro/movies/2012-stiuca.flv” width=”560″ height=”316″ description=”” player=”3″ autoload=”true” autoplay=”false” loop=”false” autorewind=”true” /]

Din pacate eliberarea pestelui nu garanteaza ca acesta supravietuieste experientei decat daca este manuit cu atentie in timpul decrosarii carligului sau ancorei. Mucusul protector, adevarata epiderma a pestelui, are atat rolul de a micsora frecarea cu apa in timpul inotului, dar este si o bariera eficienta care tine departe parazitii si microbii. Diminuati pe cat posibil contactul direct cu pestele si, daca acest lucru nu este posibil, fiti siguri ca aveti mainile ude atunci cand il atingeti. In al doilea rand, daca pestele nu este interesant ca dimensiune pentru cantarire si nici pentru fotografie, folositi patentul prinzand carligul (ancora) astfel incat sa folositi greutatea pestelui pentru a-l decrosa. Astfel nici nu scoateti pestele din apa si nici nu il atingeti. Daca este inevitabil ca pestele sa ajunga in barca, va recomand un grip si nu ridicarea acestuia cu mana goala sau cu minciogul. Cu mana goala veti strange pestele din spatele branhiilor si, cu cat pestele este mai mare, cu atat va trebui ca presiunea aplicata pe peste sa fie mai mare. Sa nu uitam ca inima pestelui este situata undeva ventral, chiar in zona unde de obicei pescarii il apuca. Producerea de leziuni interne este inevitabila in aceste circumstante pentru peste si fatala in acelasi timp. Este exclusa practica barbara folosita in special la stiuca de pescarii de moda veche, prin care pestele este ridicat prin apucarea de orbitele ochilor.

Folosirea minciogului, chiar si a celui cu plasa Eco, ce asigura teoretic protectia mucusului, are riscul de a provoca leziuni externe pestelui. Acesta este motivul pentru care consider ca gripul este instrumentul indispensabil daca vreti sa eliberati pestii. Gripul are insa reguli foarte clare, daca nu vreti sa devina un instrument de tortura pentru peste. Asadar prindeti pestele doar de mandibula inferioara. Stiuca are obiceiul sa se rasuceasca in

momentul prinderii cu gripul, deaceea folositi numai grip cu cap rotativ, in caz contrar riscati sa fracurati mandibula acesteia. Apoi, daca pestele are peste 3 – 4 kilograme, este neaparat necesar sa-l sustineti de la jumatatea corpului pentru a-l ridica in pozitie orizontala. Sa retinem ca la dimensiuni mari organele interne ale pestelui au probleme cu gravitatia cand este scos din apa in pozitie verticala si se poate ajunge pana acolo unde apar leziuni interne. Odata adus in barca sau pe mal, pestele rapitor trebuie manevrat cu mare atentie, decrosarea carligului (ancorei) necesitand rabdare din partea pescarului. Leziunile cu sangerari la nivelul arcurilor branhiale sunt foarte periculoase, insa experienta a demonstrat ca daca carligul este extras corect si sangerarea inceteaza, pestele are sanse destule pentru a supravietui.

Nu trebuie sa tineti pestele mai mult de 2 – 3 minute afara din apa. Daca totusi faceti acest lucru, udati-l constant. Cand ati hotarat ca pestele poate fi eliberat, el trebuie inca retinut in apa pana isi revine, durata de refacere depinzand de temperatura si de durata drilului. Daca apa trece de 20 de grade si drillul a fost lung, trebuie sa reanimati pestele chiar si 15 – 20 minute. Cand este epuizat, pestele nu mai respira decat foarte rar si are tendinta sa se intoarca cu burta in sus. Eliberandu-l in stare de soc acesta risca sa se sufoce, deoarece nu se deplaseaza si nu isi misca operculele. Tinandu-l de coada, in pozitie normala si miscandu-l inainte si inapoi vom crea un curent de apa oxigenata prin branhii. Astfel eliberarea pestelui va veni numai in momentul in care acesta isi revine si da semne ca vrea sa plece prin prorpiile forte. Retineti: aruncarea pestelui in apa, mai ales a celui mare, nu este catch & realese, ci mai curand o condamnare la moarte a acestuia. In  mod asemanator decrosarea brutala a carligului sau ancorei si indepartarea mucusului reduc sansele de supravietuire ale pestelui sub 10%.

[hana-flv-player video=”https://fishingandhuntingtv.com/ro/movies/2012-stiuca2.flv” width=”560″ height=”316″ description=”” player=”3″ autoload=”true” autoplay=”false” loop=”false” autorewind=”true” /]

The post Elibereaza si nu regreta appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.