Conform unui studiu Ipsos comandat de WWF la inceputul acestui an şi realizat pe un eşantion de 500 de persoane din România, caviarul reprezintă o delicatesă culinară (86%), aşa că nu-i de mirare că peste jumătate dintre oameni ar consuma caviar sau produse din carne de sturion dacă ar avea ocazia. Cu toate acestea, 66% dintre cei care ştiu despre sturioni nu sunt conştienţi că aceşti peşti trebuie omorâţi pentru a se obţine faimoasa delicatesă. De asemenea, majoritatea celor chestionaţi consideră că poluarea, pescuitul excesiv şi distrugerea habitatelor sunt cauzele majore care au dus la declinul sturionilor din Dunăre, în timp ce doar 66% consideră comerţul cu caviar ca fiind o ameninţare la adresa sturionilor sălbatici.

România și Bulgaria deţin – încă – singurele populații viabile de sturioni sălbatici din Europa. Ca şi sturionii din întreaga lume însă, şi aceştia sunt astăzi la un pas de dispariție. Cauzele principale sunt pescuitul excesiv și comerțul ilegal cu caviar provenit de la sturionii sălbatici, ambele fenomene fiind sporite din cauza unei cereri tot mai mari pentru caviar, mai ales în perioada sărbătorilor, în ciuda legislaţiei în vigoare. Mai exact, în cele două state-cheie pentru sturionii din Dunăre, România și Bulgaria, atât pescuitul, cât și comerțul cu caviar provenit de la sturionii sălbatici nativi sunt interzise în baza unei legislații ce se află în vigoare până la sfârșitul anului 2015. De asemenea, comerțul internațional cu caviar sălbatic din stocurile de comune – cum ar fi Marea Caspică sau Dunăre – nu este permis. În plus, încă din 1998, toate speciile de sturioni sunt protejate în conformitate cu Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice (CITES).

Deosebirea caviarului legal de cel ilegal

87% dintre cei care au răspuns la întrebările studiului menţionat anterior nu pot sau nu ştiu să facă diferenţa între caviarul legal şi cel ilegal, iar 6% consideră că este suficient ca acest produs să fie cumpărat de la un magazin ca să fie legal.

Oricine e hotărât să cumpere caviar de la sturioni ar trebui să fie extrem de precaut. Ar trebui să se asigure că ambalajul este perfect sigilat şi are etichetă CITES. Toate recipientele de caviar trebuie să aibă o etichetă de unică folosință, ceea ce înseamnă că ambalajul nu poate fi deschis fără dovezi vizibile și eticheta nu poate fi îndepărtată fără a fi deteriorată. Cerințele de etichetare se aplică pentru tot caviarul – fie că provine din sălbaticie sau de la sturioni de crescătorie. Codul de pe eticheta CITES furnizează informații cu privire la sursa și țara de origine a caviarului , a spus Jutta Jahrl, Coordonatorul proiectului Life+ „Protejaţi sturionii, cel mai valoros dar al Dunării”.

 Consumatorii informaţi, care ştiu să aleagă corect caviarul şi produsele din sturion pot chiar să ajute la conservarea populaţiilor de sturioni şi să contribuie la susţinerea economiei locale.

Fermele de sturioni reprezintă un sector de acvacultură în continuă dezvoltare în România şi Bulgaria, iar atunci când funcționează în conformitate cu principiile de conservare a naturii, această industrie poate avea un efect pozitiv, atât pentru localnici, oferindu-le mijloace de subzistență, cât şi pentru sturionii sălbatici.Dorim ca prin proiectul Life+ „Protejaţi sturionii, cel mai valoros dar al Dunării” să creăm până în 2015 condiții viabile pentru populațiile de sturioni din Dunăre și pentru asta este nevoie și de o mai bună informare la nivelul publicului larg, atât în ceea ce priveşte sturionii, cât şi caviarul, a declarat Cristina Munteanu, coordonatorul proiectului în România.

Pentru a contribui la conservarea sturionilor din Dunăre, WWF- România a demarat proiectul Life+ „Protejaţi sturionii, cel mai valoros dar al Dunării!” prin care să asigure supravieţuirea, pe termen lung, a acestor specii cu valoare naturală şi economică ridicată. Proiectul reprezintă o contribuţie majoră la protejarea biodiversităţii europene. Mai multe informaţii sunt disponibile pe: sturioni.wwf.ro. 

Note pentru editori:

În prezent, tot caviarul din comerţul internaţional (exporturi, importuri şi reexporturi) trebuie să fie însoţit de documente CITES şi toate containerele şi ambalajele din comerţul internaţional şi domestic trebuie să aibă etichete speciale CITES. Acestea trebuie să includă următoarele informaţii: 

Pentru mai multe informații sau declarații ale experților WWF, vă rugăm contactați:

Cristina Munteanu, Coordonatorul proiectului în România, cmunteanu@wwfdcp.ro, t: 0730 098 710

Adriana Trocea, Specialist Comunicare WWF-Românina, atrocea@wwfdcp.ro, t: 0728 27 87 37

Despre WWF (World Wide Fund for Nature):

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro.

The post Caviarul: cât plătim pentru luxul de sărbători appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

În linie cu tema Zilei Dunării de anul acesta – “Fii activ pentru sturioni”, Asociația Salvați Dunărea și Delta a ridicat în discuție efectele prohibiției pe 10 ani (2006-2016) la pescuitul comercial al sturionilor sălbatici, acestea dovedindu-se a fi atât pozitive cât și negative. Cei 3 ani rămași până la ridicarea moratoriului ar putea fi folosiți la stabilirea unui plan de acțiune pentru protejarea ulterioară a celor 6 specii de sturioni prezenți în apele fluviale sau maritime de pe teritoriul României: cega, morun, nisetru, păstruga, viza și șipul.

Dacă cega mai poate fi încă întâlnită, viza și șipul au dispărut din Dunăre iar celelalte 3 specii – morunul, nisetrul și păstruga sunt critic amenințate de pescuitul excesiv, îndeosebi pentru icre. Sturionii sunt pești indicatori foarte importanți, ei trăind la adâncime unde poluarea este cea mai persistentă. Pierderea lor pune în pericol ecosistemele acvatice din care provin.

Pentru aceste motive, Asociația Salvați Dunărea și Delta cere protecție specială la nivel regional, prin includerea morunilor – cei mai vulerabili în acest moment, în Directiva Habitate 92/43 EC. Această soluție a dat roade în cazul sturionului adriatic și baltic pus sub protecție acum 20 de ani, speciile începând să se refacă. Demersul este susținut de Comisarul de Mediu, Janez Potocnik, dar și de directorul Capital Natural în cadrul Directoratului General de Mediu din Comisia Europeana, Pia Bucella. Decizia legislativă necesită suport operațional colectiv. România trebuie să devină inițiatorul unui pact transnațional de management sustenabil prin care atât țările dunărene membre ale Uniunii Europene cât și cele din afară să își ia angajamentul gestionării în comun a acestei resurse prețioase.

Foarte important de adresat este și aspectul economic, cel care reprezintă sursa amenințărilor acestor specii de sturioni. La ora actuală, sturionul din Dunăre se vinde sub valoarea lui pe diverse filiere ilegale, pierzându-se importante taxe la bugetul public. România ar trebui să producă în ferme cât mai mult astfel încât piața să fie satisfacută cu caviar de calitate și etichetat CITES. În plus, Asociația face un apel către restaurantele și procesătorii acestor produse pentru a lua parte la soluție și nu la problemă, invitându-I să se angajeze la achiziții exclusiv din surse legale și controlate.

Cele trei propuneri au fost înaintate către invitații Forumului de Mediu, respectiv miniștrii ai mediului din țările riverane, ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, reprezentanţi ai autorităţilor locale, centrale şi regionale, oameni de ştiinţă, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi organizaţii non-guvernamentale de la nivel naţional şi internaţional.

Interzicerea pe 10 ani (2006 – 2016) a pescuitului comercial la sturionii din Dunăre și delta ei a avut efecte contradictorii: pe de-o parte există dovezi de refacere naturală a unor habitate însă, pe de alta, activitățile ilicite au înflorit și practic, a fost pierdută valorificarea la vedere a acestei specii foarte importante economic.

Asociația Salvați Dunărea și Delta propune 3 măsuri de corectare a impactului acestui moratoriu, astfel:

1 – Includerea sturionilor în Directiva Habitate

Există numeroase indicii care duc spre a constata că populația de moruni din Delta Dunarii și Marea Neagră este într-o descreștere îngrijorătoare. Pentru o corectă informare a autoritaților și a opiniei publice, ne propunem ca pe viitor să cercetam și să aflăm câți moruni în special și sturioni în general dispar din Dunăre”. Considerăm astfel că reintroducerea pescuitului comercial va genera, într-o perioadă foarte scurtă, extincția definitivă a sturionilor sălbatici. În acest sens, cerem protejarea specială a morunului (huso huso) – fiind cel mai amenințat cu dispariția, prin includerea lui în Directiva Habitate 92/43 EC. Reamintim că aceasta a fost soluția, introdusă acum 20 de ani, pentru salvarea sturionului adriatic și baltic – specii care au reușit să se refacă ca urmare a impunerii de conservare. De subliniat și că această măsură a fost completată de investiții în reorientarea profesională a comunităților pescărești afectate.

Demersul nostru este susținut de Comisarul de Mediu, Janez Potocnik, dar si de directorul Capital Natural în cadrul Directoratului General de Mediu din Comisia Europeana, Pia Bucella.

2 – Susținerea pieței caviarului “la vedere”

Valoarea speciei este dată de cererea pentru aceasta. Așadar, consumatorii joacă un rol hotărâtor în soarta sturionilor. Aceștia trebuie informați cu privire la impactul deciziei lor de consum. Facem un apel către restaurantele și procesatorii acestor produse pentru a lua parte la soluție și nu la problemă și îi invităm să se angajeze la achiziții exclusiv din surse legale și controlate.

Din punct de vedere economic, situația actuală este una cât se poate de nefericită – practic ne vindem resursele prețioase (în acest caz, și caviarul) foarte ieftin. Sturionul pescuit ilegal în Dunărea noastră ajunge pe diferite filiere in doua directii:

1) Filiera scurtă – în restaurantele din țară. Furnizori din Delta ori Balta Brăilei vând la prețuri mici restaurantului pentru ca prețul de retail să rămână relativ scăzut și să satisfacă o clientelă fidelă și cunoscută. Conform meniurilor din multe restaurante, caviarul are prețul sub cel de en-gros. Cerem implicarea Protecției Consumatorului ori a Siguranței Alimentare pentru a verifica etichetarea corespunzătoare (CITES) a produselor.

2) Filiera lungă – cea care vizează piețele occidentale, situație mai greu de dovedit însă cea mai nocivă: caviarul salbatic e impachetat ca fiind din fermă, pierzându-i-se urma.

La o problemă economică se impune o soluție de aceeași natură. Romania trebuie să producă în ferme cât mai mult astfel încât piața să fie satisfacută cu caviar de calitate și etichetat CITES. Aceasta va reduce consumul de produse de import, crescând și veniturile la bugetele de stat.

3 – Inițierea unui pact transnațional de management sustenabil

La momentul impunerii moratoriului, România era unul dintre liderii mondiali la exportul de caviar. Deși din punct ecologic astfel de rezultate sunt de nedorit, trebuie subliniat marele neajuns al acestei prohibiții: respectiv unilateralitatea ei, restrânsă la țărmul românesc. Cerem Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice să inițieze un pact transnațional de management sustenabil al resursei de sturioni care să implice angajarea colectivă a țărilor dunărene în protecția acestei specii. Astfel, responsabilitatea va fi împărtășită, urmând granițele naturale ale resursei.

Ziua Dunării este sărbătorită anual, pe 29 iunie – dată ce marcheză semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, la Sofia, în anul 1994, la propunerea ţărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR). Aproape 81 de milioane de persoane din țările danubiene sărbătoresc Ziua Dunării. Obiectivul principal al zilei este de a implica oamenii şi de a accentua legăturile dintre state, precum și interesele locuitorilor pentru ocrotirea apei. (www.danubeday.org)

În România, începând cu anul 2007, Asociația Salvaţi Dunărea și Delta organizează, în parteneriat cu Ministerul Mediului, un eveniment dedicat Ziulei Dunării sub auspiciile ICPDR şi cu susţinerea Sistemului Coca-Cola în România. RE Concept este platforma de responsabilitate socială a Coca-Cola HBC România, dedicată ideii că RE este începutul tuturor acțiunilor care schimbă lumea în bine. Mai multe informații găsiți pe www.theREconcept.ro.

The post Ziua Dunării 2013 dedicată Sturionilor appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.