Ziua Dunării 2013 dedicată Sturionilor

De Ziua Internațională a Dunării, sărbătorită anual pe 29 iunie, Asociația Salvați Dunărea și Delta, în parteneriat cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, și cu susținerea Sistemului Coca-Cola România, propune soluții privind protejarea sturionilor după ridicarea moratoriului la pescuitul comercial în 2016. Propunerile au fost prezentate în cadrul Forumului de Mediu al Dunării, organizat de Administrația Biosferei Delta Dunării, la Tulcea între 27-29 iunie.

În linie cu tema Zilei Dunării de anul acesta – “Fii activ pentru sturioni”, Asociația Salvați Dunărea și Delta a ridicat în discuție efectele prohibiției pe 10 ani (2006-2016) la pescuitul comercial al sturionilor sălbatici, acestea dovedindu-se a fi atât pozitive cât și negative. Cei 3 ani rămași până la ridicarea moratoriului ar putea fi folosiți la stabilirea unui plan de acțiune pentru protejarea ulterioară a celor 6 specii de sturioni prezenți în apele fluviale sau maritime de pe teritoriul României: cega, morun, nisetru, păstruga, viza și șipul.

Dacă cega mai poate fi încă întâlnită, viza și șipul au dispărut din Dunăre iar celelalte 3 specii – morunul, nisetrul și păstruga sunt critic amenințate de pescuitul excesiv, îndeosebi pentru icre. Sturionii sunt pești indicatori foarte importanți, ei trăind la adâncime unde poluarea este cea mai persistentă. Pierderea lor pune în pericol ecosistemele acvatice din care provin.

Pentru aceste motive, Asociația Salvați Dunărea și Delta cere protecție specială la nivel regional, prin includerea morunilor – cei mai vulerabili în acest moment, în Directiva Habitate 92/43 EC. Această soluție a dat roade în cazul sturionului adriatic și baltic pus sub protecție acum 20 de ani, speciile începând să se refacă. Demersul este susținut de Comisarul de Mediu, Janez Potocnik, dar și de directorul Capital Natural în cadrul Directoratului General de Mediu din Comisia Europeana, Pia Bucella. Decizia legislativă necesită suport operațional colectiv. România trebuie să devină inițiatorul unui pact transnațional de management sustenabil prin care atât țările dunărene membre ale Uniunii Europene cât și cele din afară să își ia angajamentul gestionării în comun a acestei resurse prețioase.

Foarte important de adresat este și aspectul economic, cel care reprezintă sursa amenințărilor acestor specii de sturioni. La ora actuală, sturionul din Dunăre se vinde sub valoarea lui pe diverse filiere ilegale, pierzându-se importante taxe la bugetul public. România ar trebui să producă în ferme cât mai mult astfel încât piața să fie satisfacută cu caviar de calitate și etichetat CITES. În plus, Asociația face un apel către restaurantele și procesătorii acestor produse pentru a lua parte la soluție și nu la problemă, invitându-I să se angajeze la achiziții exclusiv din surse legale și controlate.

Cele trei propuneri au fost înaintate către invitații Forumului de Mediu, respectiv miniștrii ai mediului din țările riverane, ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, reprezentanţi ai autorităţilor locale, centrale şi regionale, oameni de ştiinţă, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi organizaţii non-guvernamentale de la nivel naţional şi internaţional.

Interzicerea pe 10 ani (2006 – 2016) a pescuitului comercial la sturionii din Dunăre și delta ei a avut efecte contradictorii: pe de-o parte există dovezi de refacere naturală a unor habitate însă, pe de alta, activitățile ilicite au înflorit și practic, a fost pierdută valorificarea la vedere a acestei specii foarte importante economic.

Asociația Salvați Dunărea și Delta propune 3 măsuri de corectare a impactului acestui moratoriu, astfel:

1 – Includerea sturionilor în Directiva Habitate

Există numeroase indicii care duc spre a constata că populația de moruni din Delta Dunarii și Marea Neagră este într-o descreștere îngrijorătoare. Pentru o corectă informare a autoritaților și a opiniei publice, ne propunem ca pe viitor să cercetam și să aflăm câți moruni în special și sturioni în general dispar din Dunăre”. Considerăm astfel că reintroducerea pescuitului comercial va genera, într-o perioadă foarte scurtă, extincția definitivă a sturionilor sălbatici. În acest sens, cerem protejarea specială a morunului (huso huso) – fiind cel mai amenințat cu dispariția, prin includerea lui în Directiva Habitate 92/43 EC. Reamintim că aceasta a fost soluția, introdusă acum 20 de ani, pentru salvarea sturionului adriatic și baltic – specii care au reușit să se refacă ca urmare a impunerii de conservare. De subliniat și că această măsură a fost completată de investiții în reorientarea profesională a comunităților pescărești afectate.

Demersul nostru este susținut de Comisarul de Mediu, Janez Potocnik, dar si de directorul Capital Natural în cadrul Directoratului General de Mediu din Comisia Europeana, Pia Bucella.

2 – Susținerea pieței caviarului “la vedere”

Valoarea speciei este dată de cererea pentru aceasta. Așadar, consumatorii joacă un rol hotărâtor în soarta sturionilor. Aceștia trebuie informați cu privire la impactul deciziei lor de consum. Facem un apel către restaurantele și procesatorii acestor produse pentru a lua parte la soluție și nu la problemă și îi invităm să se angajeze la achiziții exclusiv din surse legale și controlate.

Din punct de vedere economic, situația actuală este una cât se poate de nefericită – practic ne vindem resursele prețioase (în acest caz, și caviarul) foarte ieftin. Sturionul pescuit ilegal în Dunărea noastră ajunge pe diferite filiere in doua directii:

1) Filiera scurtă – în restaurantele din țară. Furnizori din Delta ori Balta Brăilei vând la prețuri mici restaurantului pentru ca prețul de retail să rămână relativ scăzut și să satisfacă o clientelă fidelă și cunoscută. Conform meniurilor din multe restaurante, caviarul are prețul sub cel de en-gros. Cerem implicarea Protecției Consumatorului ori a Siguranței Alimentare pentru a verifica etichetarea corespunzătoare (CITES) a produselor.

2) Filiera lungă – cea care vizează piețele occidentale, situație mai greu de dovedit însă cea mai nocivă: caviarul salbatic e impachetat ca fiind din fermă, pierzându-i-se urma.

La o problemă economică se impune o soluție de aceeași natură. Romania trebuie să producă în ferme cât mai mult astfel încât piața să fie satisfacută cu caviar de calitate și etichetat CITES. Aceasta va reduce consumul de produse de import, crescând și veniturile la bugetele de stat.

3 – Inițierea unui pact transnațional de management sustenabil

La momentul impunerii moratoriului, România era unul dintre liderii mondiali la exportul de caviar. Deși din punct ecologic astfel de rezultate sunt de nedorit, trebuie subliniat marele neajuns al acestei prohibiții: respectiv unilateralitatea ei, restrânsă la țărmul românesc. Cerem Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice să inițieze un pact transnațional de management sustenabil al resursei de sturioni care să implice angajarea colectivă a țărilor dunărene în protecția acestei specii. Astfel, responsabilitatea va fi împărtășită, urmând granițele naturale ale resursei.

Ziua Dunării este sărbătorită anual, pe 29 iunie – dată ce marcheză semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, la Sofia, în anul 1994, la propunerea ţărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR). Aproape 81 de milioane de persoane din țările danubiene sărbătoresc Ziua Dunării. Obiectivul principal al zilei este de a implica oamenii şi de a accentua legăturile dintre state, precum și interesele locuitorilor pentru ocrotirea apei. (www.danubeday.org)

În România, începând cu anul 2007, Asociația Salvaţi Dunărea și Delta organizează, în parteneriat cu Ministerul Mediului, un eveniment dedicat Ziulei Dunării sub auspiciile ICPDR şi cu susţinerea Sistemului Coca-Cola în România. RE Concept este platforma de responsabilitate socială a Coca-Cola HBC România, dedicată ideii că RE este începutul tuturor acțiunilor care schimbă lumea în bine. Mai multe informații găsiți pe www.theREconcept.ro.