Am pescuit impreuna cu Eugen German pe unul din canalele Deltei Dunarii si l-am rugat sa ne faca o scurta introducere in lumea nalucilor de tip SpinnerTail, foarte eficiente la avat, dar nu numai.

Spinnertailurile sunt niste naluci inventate de pescarii americani, acestia folosindu-le indeosebi la bass, in perioadele cand apa este rece, pe lacurile cu adancimi mari, atunci cand pestii stau cantonati in locuri unde apa depaseste cativa metri. Au greutatea in fata paletei, se lanseaza foarte bine datorita acestei greutati si in plus stau si actioneaza foarte bine in curent.

O gama variata de spinnertailuri poate fi gasita in oferta Fishing Mall (CLICK AICI pentru a vedea oferta), unele dintre ele fiind chiar cele care ne-au adus noua pesti. 

DESPRE SERIA DE EMISIUNI STUDIU DE CAZ LA SPINNING

Fiecare partidă de pescuit la răpitori reprezintă o provocare. Nicio zi nu seamănă cu alta, nicio apă nu se încadrează în tipare fixe. Cristi Albu împreună cu invitații săi, pescari de calibru din elita pescuitului la răpitori sau, din contră, simpli amatori de pescuit, au analizat de-a lungul acestei serii diferite situații, tehnici și echipamente adaptate fiecărui stil în parte, pentru a le explica celor mai puțin experimentați secretele răpitorilor din adâncuri. STUDIU DE CAZ LA SPINNING, o serie de emisiuni pentru fiecare pasionat de pescuitul la răpitori. Vă mulțumim că ați găsit răgaz și în acest an să urmariți această serie de la Fishing & Hunting Channel.

The post La avat cu SpinnerTail, impreuna cu Eugen German appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Cafeaua a intrat cu noduri. Colac peste pupăză ne-a telefonat și Mirel, să vadă dacă am prins ceva, iar Toto i-a spus ce a zis pescarul tăietor. „Păi eu v-am spus să mergem să vă arat și locurile de pe plajă, dar voi ați insistat să rămâneți pe poziție…” Mda, avea dreptate Mirel. Pe măsură ce trecea vremea eu m-am apucat să micșorez mărimea cârligelor și a momelilor. Am ajuns la un cârlig numărul 6 și o boabă cu spumă pe firul de păr, în speranța unei trăsături. Mi se părea ireal ca totul să fie atât de frumos dar atât de încremenit. Nu-mi venea să cred că în zonă nu se aflau măcar ciortani, sau carași, plătici, orice pește care se hrănește pe fund. Săriturile de avat începuseră să mă enerveze.

Era destul de cald și noroc cu Toto care combinase un mini-frigider conectat la o butelie mare, unde țineam berile reci. Am tot frecat lansetele, dar nu am reușit să determin o trăsătură cât de mică. Nu-i nimic, nădim în continuare pentru că peștele se adună mai greu pe locuri nebătute. Și am nădit în ziua a doua destul de puternic, dimineața și seara, în aceleași doze – câte o găleată de porumb și una de boilies. Totuși, ne gândeam la plajă și începusem chiar să discutăm dacă nu ar fi oportună o mutare. Asta se întâmpla seara la foc. Am conchis să râmânem pe loc, deoarece e păcat de cât nădisem, iar lansetele le-am scos din apă peste noapte după episodul cu iarba. Mi-am propus să mă trezesc înainte să se lumineze și să le arunc. Și așa am și făcut.

Următoarea dimineață am pus toate cele trei lansetele pe un boilies de 20 mm, un birdfood scopex&crab (arome excelente pentru Dunăre, după umila mea părere), săculeți solubili cu porumb și boilies, atractanți. Am zis să le schimb la o oră pentru a nu pierde de tot efectul nadei din suportul PVA. Eram totuși după trei nădiri destul de masive și așteptam rezultatele. Copacii scufundați din stânga și cotul pe care îl făcea Dunărea îmi făceau în continuare cu ochiul și știam că dacă peștii vor veni de acolo vor veni. Toată ziua nu s-a întâmplat nimic, însă după amiază am văzut prima săritură de crap (undeva departe, după copacii scufundați) iar nu peste mult timp, în zona noastră a ieșit la suprafață un amur mare. Chiar lângă cele două bărci de tablă ale tăietorilor de lemne, parcate în stânga mea. Tot era ceva… Am nădit o singură dată, la prânz.

Seara la foc ne-au vizitat doi pescari din Alexandria, obișnuiți cu zona. Ne-au arătat fotografii și filmulețe cu capturile lor. „Nu aici, pe plajă. Nu la boilies, ci la porumb. Nu cu plumbi din aștia. Numai dimineața și seara trage. Etc „, au fost chestiuni care m-au determinat să beau ceva, să scot lansetele din apă și să mă culc…

Va urma…

The post PESCUIT LA CRAP PE SĂLBATICA DUNĂRE (2) – Nu e bun locul! appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Nautic Life, Barci-pliabile.ro si Carponizer.ro sponsorizeaza evenimentul organizat de HartaPescar.ro si clubul nautic SanGiorgio.

Mai sunt 8 locuri libere, asa ca inscrie-te acum! 

Ultima zi de inscrieri este vineri, 4 octombrie.

Sambata, pe 12 octombrie, participantii se vor prezenta cu barca la Pontonul San Giorgio pentru concurs.

Se va pescui o zi si vei avea sansa de a castiga premiile de mai jos daca reusesti sa aduci in juvelnic cea mai mare cantitate de peste sau cea mai mare captura.

Premii:

Pentru cea mai mare cantitate de peste:

– premiu oferit de Nautic Life in valoare de 300 EUR

– voucer de 300 EUR oferit de barci-pliabile.ro

– alte premii surpriza

si… diploma pentru cel mai bun pescar!

Pentru cea mai mare captura:

– sonar oferit de carponizer.ro

– voucer de 300 EUR oferit de barci-pliabile.ro

– alte premii surpriza

– diploma pentru cea mai mare captura

Tombola cu premii la final de concurs

– voucer de 300 EUR oferit de barci-pliabile.ro

– alte premii surpriza

Cand? Unde?

Zile de concurs:  pescuit doar sambata, 12 octombrie 2013 (concursul se va desfasura pe durata unei zile – varianta initiala, de concurs in doua zile s-a modificat)

Unde, mai exact?  

• Rampa de lansare ambarcatiuni si festivitatea de premiere: Pontonul San Giorgio, Canalul Plantelor, Giurgiu (la 60 de km de Bucuresti)
• Zona de pescuit: Insula Mocanu (la 5 km cu barca de ponton)

Program, sambata 12 octombrie:

7.00 – 8:30 Pregatirea echipelor, lansarea ambarcatiunilor si deplasarea la locurile de pescuit din apropierea  insulei Mocanu

8:30 – 15:00 Pescuit

15:30 – 17:00 Masa pescareasca si festivitatea de premiere

Data limita inscrieri: 4 octombrie 2013.

Pentru inscriere

1. Transmiteti un email la adresa george.dragne@hartapescar.ro care sa contina:
   1. numele si prenumele membrului/membrilor echipajului (maxim 2 membri/ echipaj ambarcatiune)
   2. detalii ambarcatiune: tip ambarcatiune, lungime, motorizare
   3. copie buletin/buletine membrii echipaj

The post Taxa ZERO la prima competitie de pescuit din barca, pe Dunare! appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Pe malul Brațului Sf.Gheorghe, în zona satului Bălteni, mirosul de grătar și mititei încinși a  acoperit de Florii danful reavăn de salcie înmugurită în baltă și parfumul liliacului înflorit în grabă prin curțile pescărești, împins de la spate de un soare care se crede deja în luna lui cuptor. Este o manifestare, sa-i spunem traditionala, in care spiritul laic al manenelelor interferează cu credința ortodoxă a Dezlegării la pește. Cinstit, nu știu câți dintre petrecăreții de la malul Dunării au ținut postul ca să-l dezlege cu pește, cert este însă că în sfârâiala generală a grătarelor a fost mult pește. Și dacă a venit vorba despre pește, atunci e timpul să dăm o raită prin bălțile de inundație de la Bălteni, un nume care cu siguranță a venit din negura timpurilor și a primăverilor cu apă mare.

Anul ăsta fraților Dunărea a trecut în Deltă peste digurile ticăloase ale agriculturii socialiste și a început să croiască, așa cum știe ea mai bine, viață. Odată cu apa au intrat și peștii peste iarba abia încolțită a pășunilor ori prin pădurile de sălcii și plopi, un spectacol al naturii în care bătaia crapilor și carașilor în apa de o șchioapă ar fi o simfonie grandioasă dacă nu ar fi braconierii ce au sufocat deja Rezervația. Au năvălit în zonele de inundație și au împânit totul cu plase, atât de perfid încât niciun reproducător nu mai are șanse să-și ducă menirea până la capăt. Evident că nu e nimeni prin preajmă pentru a-i opri, așa că trec la următorul capitol al scurtei povestiri de Florii: avatul.

Apa Dunării a reușit să macine digurile – și la treaba asta spun unii că ar fi contribuit la lumina lunii chiar locuitori ai satelor înșirate în lungul Brațului Sf.Gheorghe, conștienți că terenurile care-și rânjesc țărâna uscată și sărătura în soarele primăverii sunt mult mai productive dacă lași apa să vină peste ele cu tot cu bogăția Dunării. Trist este că de 20 de ani autoritățile încă se mai agață de visul de aur ceaușist în virtutea căruia mai mult de jumătate din Deltă a fost îndiguită și pusă pe uscat. Dar să revenim la avații noștri… Ei bine apa intră peste aceste terenuri joase, băltește printre scaieți uscați și sălcii singuratice, se limpezește și iese undeva mai jos, în aval prin alte spărturi unde se amestecă cu apa tulbure a Dunării. Aici vânează avații, probabil așteptând obleții și alți pești mărunți care și-au terminat boiștea și vor să revină în adăpostul sigur al apelor adânci, acolo unde pescărușii și tot felul de păsări ihtiofage nu-i mai pot ajunge așa cum se întâmplă în bălțile de inundație.

Acum este probabil momentul cel mai… fierbinte al avatului, care vine în număr mare pentru a profita de această ofertă generoasă de hrană la punct fix. Este, la fel de probabil, locul cel mai productiv pentru pescarul de spinning în această perioadă. Știu, o să spuneți că este prohibiție generală. Ei bine, luați-o ca pe un autodenunț. Am pescuit avați și i-am eliberat împreună cu fiul meu și cu un prieten care știa locul, timp în care braconierii au defilat pe lângă noi cu nonșalanță, de la cei cu halău, la cei cu năpatcă și setcă. Așa că dacă legiutorul vrea să facă puțină ordine să vină la mine să ma amendeze, ocazie cu care vreau neapărat să-i arăt fotografiile cu infractorii locali, neobosiți jefuitori ai rămășiței piscicole, chiar și în zi de sărbătoare.

Arma secretă a fost swimbaitul suplu, de maxim 5 cm, lansat fie în Dunăre, acolo unde apa iese din baltă pentru a-și amesteca limpezimea cu tulbureala fluviului umflat, ori chiar în baltă, puțin mai sus de locul unde apa se precipită pentru a intra în pâlnia spărturilor din dig. Recuperare rapidă, liniară, la o palmă de oglinda apei, -când lansați în baltă, la un metru adâncime – când lansați în Dunăre. Atacurile se succed rapid însă au legătură cu periodicitatea migrațiilor peștilor – pradă dinspre locurile în care își depun ponta spre fluviu. Dimineața, după ce soarele s-a ridicat pe cer, și înainte de apus, când se pare că este un aflux mare de pești – pradă (obleți, roșioare etc.) prin spărturile din dig, acestea sunt perioasele din zi cele mai propice pescuitului, chiar și dacă peste zi mai apar maxime de hrănire ale peștilor. Insistați și veți câștiga, aceasta-i cheia succesului în spinning, pentru că avații apar, dispar și reapar după orare numai de ei știute. Nu strică să lansați și în bălțile de inundație pentru că și acolo se aventurează avații oportuniști în căutarea peștișorilor bântuiți de nebunelile dragostei.

The post AVAȚI DEZLEGAȚI appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

De la Orsova spre Bazias avem, cel putin la capitolul peisaj, cu ce ne mandri. Pescarul, curios din fire, nu se poate multumi insa doar cu atat, si va dori neaparat sa pipaie fructul miraculos al Dunarii – pestele. Te-ai astepta ca intr-atata salbaticie sa colcaie zeci de specii de pesti, ba prin prisma tenebrelor invartite la 40 – 50 de metri adancime in inima Cazanelor si niscaiva specii inca nedescoperite. Pescuitul va demonstra ceea din pacate deja intuiam: pestii Dunarii sunt tot mai rari. Peste tot, la sosea, am intalnit pancarte pe care era scris “PESTE” indicand portile gospodariilor unde cu siguranta sunt dosite aparate de curentat, ca plase nu se prea vad. Explozia de pensiuni face trimitere directa la un fenomen identic in Delta Dunarii, acolo unde asistam la aceeasi distrugere a fondului piscicol. Este vorba despre braconaj electric generalizat, insa o privire mai atenta ne va lamuri ca este vorba si despre sute si sute de autorizatii de pescuit comercial in spatele carora se ascund mii de kilometri de plase monofilament care nu tin cont de perioadele de prohibitie. Turismul care ar trebui sa infloreasca pe malul Dunarii astazi are legatura stransa cu darnicia Dunarii. De la pescarul care vrea sa aiba partidele vietii lui in astfel de locuri, la turistul pantofar care ar vrea sa manance un bors proaspat, totul este legat de peste. Cand pestele dispare atat de dramatic cum se intampla in Dunare si in Delta, este si normal ca turismul sa sufere.

Mi-au atras atentia, plimbandu-ma cu barca prin Clisura Dunarii, faptul ca fiecare pensiune sau cabana, sau vila de vacanta cu iesire la fluviu, are invariabil plase puse la uscat. Toti acesti proprietari de pensiuni, foarte multi dintre ei veniti din orasele vestului tarii, nu sunt pescari profesionisti. Am intalnit agronomi pensionari, profesori care au renuntat la o cariera in sistemul de invatamant si tot felul de persoane retrase la malul Dunarii in Clisura pe perioada verii, care au autorizatie si plase pentru pescuit comercial. Ba chiar am intalnit un pensionar pe caz de boala cu autorizatie de pescar profesionist! Deci nu este vorba despre o populatie care de generatii nu traieste decat din asta si nu se poate adapta la alte activitati.

Intorcandu-ne la Delta, in oglinda, vom constata ca aproape jumatate dintre autorizatiile de pescuit comercial sunt luate de locuitori ai “continentului”, rezidenti din Tulcea, Nufarul, Victoria, Murighiol, multi dintre ei exercitand aceasta profesiune milenara doar in weekend, in restul saptamanii fiind angajati la diverse locuri de munca. Inca o data nu este vorba despre un pescuit de subzistenta, asa cum incearca sa vehiculeze ideea sindicatele pescaresti, in fapt oficine ale cherhanagiilor cu care manipuleaza opinia publica si organizeaza lobby la nivel politic.

 Daca la podul de la Giurgeni braconierii scot la sosea fara pic de teama de Politie sturioni populati in contul celor un milion de euro destinati anual salvarii acestei specii, la Divici, nu departe de Bazias, pescarii vand cega cat palma populata de unguri, in contul aceluiasi efort multinational de salvare a sturionilor. Vorbind cu oamenii din Delta si din Clisura Dunarii nemultumiti de amploarea braconajului si scaparea de sub control a pescuitului comercial, toti arata cu degetul catre Politia de Frontiera. Fie ca nu le pasa, fie ca inchid ochii, fie ca pun botul, fie ca merg in cardasie cu braconierii, oamenii legii sunt considerati de populatia riverana Dunarii ca factor principal care a favorizat dezvoltarea acestui flagel ce a depopulat de peste unul dintre principalele fluvii ale Europei. Ceea ce nu se vede in tot acest tablou sumbru, este ca ANPA, agentia care stapaneste practic toata resursa piscicola din apele publice, cea care ar trebui sa organizeze un management de durata al acestei resurse, se limiteaza doar la a emite autorizatii de pescuit – comercial sau sportiv. In plus, a desemnat paza catre alte institutii ce au rol de control si de exercitare a autoritatii statului. Cu alte cuvinte ANPA incaseaza bani de la pescari, dar nu are dupa atatia ani un corp de paza specializat, asta intr-o tara unde suferinta piscicola a apelor publice se vede cu ochiul liber.

Daca te-ai astepta totusi ca aceasta agentie sa-si faca simtita prezenta in domeniul repopularilor, v-ati inselat amarnic! De cand este infiintata aceasta Agentie nu a apucat sa invete cum arata un alevin. O adunatura de aparatnici, de activisti de partid cu conceptii de ferma, baietii astia condusi de un presedinte de agentie numit politic, care nu are legatura cu piscicultura nici macar in somn, incaseaza salarii, exista si atat. Si daca ar face numai asta, raul tot ar fi cum ar fi. Dar coclesc si o Bursa a Pestelui cu multe milioane papate la Tulcea din bani europeni, ca sa tranzactioneze neantul piscicol de care se fac direct raspunzatori. Nici vorba despre protectia resursei piscicole, a ecosistemelor acvatice. Putem sa-i consideram pe buna dreptate sabotori ai turismului romanesc in Delta Dunarii si peste tot pe malul Dunarii acolo unde pensiunile cochete zac intr-o singuratate deplina. Cum sa cheltuiesti sute de euro pentru un sejur la Dunare pe ape fara peste? Iata o intrebare la care agentii piscicoli care freaca duda prin birourile ANPA considera ca nu sunt obligati sa raspunda.

The post Dunare, Dunare, drum fara peste appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.