In acest articol doresc sa continui povestea stiucilor, asa cum si titlul este sugestiv “crocodilul mioritic”. Dupa cateva partide facute pe salba de lacuri Faragau, Bala si Toldal, astazi vreau sa vorbesc despre o alta locatie. Asa cum informatia este cel mai important mecanism in mai toate domeniile si in ale pescuitului informatia are un rol important. Cand fac aceasta afirmatie, ma gandesc ca orice pont este bine venit atunci cand cauti trofee capitale. Exact la un asemenea pont ne-am imbarcat in caravana Pescar Sportiv si am plecat la drum spre o locatie inca necunoscuta de mine. Era ceva nou si interesant si doream sa ajung cat mai repede posibil, sa exploarez zona si sa caut cu echipamentul din dotare stiucile capitale, mai ales ca auzisem ca s-ar fi capturat un exemplar de 9 kg. Ce pescar nu viseaza la o asemenea captura? Sa nu ma intrebati de locatie pentru ca prefer sa o tin secreta, nu ca as fii de rea credinta, dar pescuitul pe care il practic este unul curat si sportiv si nu as vrea sa se intample genocidul care s-a intamplat pe „Lacul Stiucilor” din Sacalaia, unde foarte multi pescari au invadat apa cu 3-4 bete, pescuind la pestisor viu si au distrus aproape in intregime acel frumos paradis al stiucilor.

Revenind la locatia despre care faceam vorbire, odata ajunsi, cu noapte-n cap si bezmetici, intrebam in stanga si in dreapta oamenii din partea locului pentru a ne da indicii cum sa ajungem pe „balta parasita”, ca altfel nu o pot numi si e mare pacat ca un asemenea ecosistem este lasat in paragina, in voia sortii. Dar oare de ce ma mai mir, cand, din pacate, toata tarisoara mea a ajuns sa fie o paragina.

Intr-un final, ratacind prin camp si noroaie, am gasit locatia. Eram foarte curiosi sa vedem cum e balta, cat e de mare, ce adancime are, daca are potential si daca crocodilii mioritici salasluiesc in ea. Pe o ceata densa, ne-am apropiat de luciul apei si am auzit o plescaiala de parca ar fi cazut un meteorit acolo. Am tresarit si eu si partenerul meu de pescuit din acea zi si am inceput sa vorbim in soapta, zicandu-mi in mine “aici sant adevarate torpile”. Nu am stat mult pe ganduri si ne-am apucat de cautat nalucile din trusa. In timp ce ne pregateam echipamentul de spinning o alta dintoasa dadea atacul in pestisori, plescaind cu mare putere apa. Era prima partida de pescuit in acel loc, nu cunosteam ce specii de peste mananca stiuca, ce areal exista acolo, ce mofturi si pretentii are, pentru ca depinde foarte mult cu ce naluci pescuiesti ca sa o poti ademeni. Am vazut multi obleti care faceau salturi spectaculoase la atacul stiucii, la suprafata, fapt pentru care am incercat pentru inceput cu o oscilanta mai mica, de forma unei frunze de salcie, care sa imite cat mai bine obletele. Dupa cateva lanseuri si fara nici o prezentare, am inceput sa ma deplasez pe malul apei. La un moment dat am vazut 3-4 carasi uitati de lume, batrani, undeva pe la 1 kg care se plimbau agale, lucru care m-a facut sa sper ca dintoasa este gata sa atace imitatia mea de caras. Am schimbat imediat naluca si am inceput lanseurile, dar din pacate fara rezultat. M-am gandit imediat ca ceva din strategia mea nu merge bine si trebuie sa schimb naluca, sa adopt o alta strategie. In acel moment un alt „crocodil mioritic” se ridica la suprafata si ataca feroce bancul de pestisori. Imediat am pus o rotativa „tandem” si am lansat exact in locul unde atacase dintoasa. Am recuperat usor si prima lovitura, primul atac. Am simtit-o la capatul liniei, nervoasa si feroce. Era in lanseta mea. Am recuperat usor, sub mine era un mal abrupt, in apa multa vegetatie, trebuia sa nu o las sa intre in vegetatie, dar sa si cobor de pe mal pentru a o putea recupera. Dintoasa era in fata mea, la 2 metri. Am apucat sa-i vad coloritul viu si natural si imi doream sa nu faca „lumanari”pentru ca era agatata destul de slab, dar in acel moment a inceput sa se distreze cu mine, facandu-mi un adevarat spectacol. Ultima lumanare a fost fatala pentru mine, a plecat nervoasa in adancuri. Eram insa bucuros ca acolo existau stiuci. Am reinceput lanseurile, dar fara rezultat.

Spre seara m-am incapatanat sa lansez numai cu oscilanta „Tzac”, o imitatie perfecta de caras mic, care mi-a adus prima stiucana pe aceea locatie, o piesa undeva la 48 cm. Cea mai mare placere a fost ultimul atac din ziua aceea cand „crocodilul mioritic” a muscat din „tabla” mea cu o cruzime rara… o data, de doua ori. Apucasem sa o vad si nu se mai termina, era groasa cat un picior si lunga de vreun metru. Din pacate a ratat naluca, dar mi-a dat speranta ca o voi gasi intr-o alta partida de pescuit.

Partenerul meu, pe acelasi mal nu avusese nici un atac. Incapatanat si perseverent a facut un ocol de mai bine de 2 km si a trecut pe partea cealalta. Dupa multe lanseuri, au aparut si primele atacuri, din pacate cu multe rateuri. Intr-un final m-am uitat la el cum lanseaza si recuperaza incet naluca. La un moment dat, o torpila s-a indreaptat spre naluca lui brazdand apa in doua si a lovit-o puternic si cu sete. Era dintoasa in lanseta, o piesa sarita bine de o jumatate de metru.

La intoarcere am tras cateva concluzii: o balta grea, cu multe obstacole, cu un substrat foarte diversificat, pe vremuri pe acolo a trecut un mare rau. Stiucile de acolo sunt foarte viclene, vorba unui localnic “au patru facultati” nu le prinzi cu una cu doua. Din experienta mea de stiucar stiu faptul ca dintoaselor le plac nalucile mari, insa se pare ca acolo exceptia bate regula si stiucile locului prefera nalucile de dimensiuni mult mai mici.

Fir Intins!

The post CROCODILUL MIORITIC appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Bun gasit prieteni ai pescuitului sportiv si iubitori de natura.

In mare tromba s-a desfasurat dezbaterea publica a bugetului pe 2013 in cadrul administratiei locale Bistrita. Curiozitatea sa stiu cum vor fi cheltuiti banii publici si care vor fi marile proiecte ale municipiului, am asistat cu interes la pledoaria si expunerea bugetului de edilul Bistritei. Era fireasca prezenta in sala a zecilor de bistriteni, printre care si pescari, ecologisti si ONG-isti.

Nu pot sa omit tam-tam-ul presei din ultima perioada de timp cu privire la neregulile in ceea ce priveste situatia raului Bistrita si in special a gunoaielor care au invadat albia raului in zona Zavoaie. Saptamana trecuta, cu ocazia zilei mondiale a apei am demarat o actiune de ecologizare pe malurile raului Bistritei-Ardelene impreuna cu cei de la Apele Romane, pescari si ecologisti. Am constatat ca fata de anii precedenti, anul acesta gunoaiele au invadat marginea albiei parca mai mult ca oricand. Sunt dezamagit de mentalitatea si nesimtirea unor concetateni de-ai nostri care au prostul obicei de a arunca resturile menajere in albiile raurilor. De la pet-uri si pana la cadavre si schelete de animale, seringi, televizoare, vase de toaleta si resturi menajere, imaginea raului arata dezolant. Ba mai mult pintre „gunoaie” am descoperit si facturi de utilitati, ale celor care stau in zona strazii Victor Babes, de altfel un loc fierbinte in ceea ce priveste aruncarea gunoaielor in albia raului. Nu am stat prea mult pe ganduri si am sesizat  autoritatile, care s-au deplasat la fata locului cerandu-le sa ia masuri in sensul acesta.

Trecand peste toate acestea, intr-un final fericit am avut ocazia sa-l am invitat pe directorul SGA Bistrita in cadrul emisiunii “De-ale pescarilor” si am constatat ca vorbim aceeasi limba. Pentru cititorii PVTV vreau sa trec in revista doar cateva aspecte care s-au discutat in ceea ce priveste starea raurilor interioare. Exista trei situatii mai sensibile si anume: Zona Kaufland pe cursul raului Bistrita, cascada de la podul rutier Domnesti pe raul Budac si confluenta raului Sieu cu Somesul Mare. La ultimul punct am fost informati ca s-a intervenit pentru a crea o scara de pesti pe ambele maluri in vederea migrarii specilor de pesti pentru reproducere. Din informatiile primite de la reprezentantul SGA situatia de la Kaufland se va modifica in bine in cursul acestei veri, cand debitul apei va permite.

Continuam miercuri o alta actiune de ecologizare, de data aceasta pe raul Sieu si Somes. Dorim sa avem si cateva clase de copii in perioada „Scoala altfel” si sa-i invatam sa pretuiasca si sa respecte natura. In aceeasi ordine de idei prin proiectul Kilometrul Albastru se doreste igenizarea si ecologizarea unui kilometru de raul pe Sieu, continuand cu un alt kilometru si tot asa pana vom avea ape mai curate.

Esti pescar? Esti sportiv? Fii pescar sportiv!

Aprilie – Calendarul Pescarului

In luna aprilie pescuitul da rezultate la aproape toti pestii datorita cresterii temperaturii apei, aparitiei vegetatiei subacvatice si larvelor. La jumatatea lunii de regula pescuitul intra in prohibitie.

Avat – se obtin unele rezultate cu peste viu (oblet) si naluca mica, rotativa alba, intre ape;

Babusca si obletul continua sa prefere libelula, viermusul de carne, dar incep sa cada si la paste (mamaliga, paine);

Pescuit excelent la biban si stiuca, cu peste viu. La lanseta se obtin rezultate de-a lungul perdelelor de stuf si in coada lacurilor si iazurilor;

Carasul, crapul, linul si platica isi manifesta prezenta prin bule de aer ce apar la suprafata apei. Continua sa prefere momelile animale (rame, viermusi …). Crapul mai cade si la mamaliga;

In apa limpede cleanul cade la sange inchegat, insa este tentat si de un buchet de viermusi pe carlig triplu;

Mreana prefera inca branza topita;

Rosioara se prinde bine cu libelule, viermusi;

De regula in aceasta perioada scobarul se reproduce, asa ca pescuitul nu da rezultate;

Somnul mic musca la rama in apele curgatoare;

La salau se obtin unele rezultate la peste viu;

The post Lacul de agrement si raul Bistrita pasate dupa 2014 appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Odata cu venirea primaverii putem declara deschis sezonul de pescuit pe 2013. Din pacate asta nu imbunatateste situatia dezastruoasa a raurilor interioare ale tarii. In articolele precedente am vorbit despre poluatorii apelor noastre si despre balastierele doua lucruri pe care le-am catalogat ca fiind cosmarul pescarilor. Nici titlul acestui articol nu este la intamplare tocmai datorita faptului ca la o mica plimbare pe malul raului Bistrita-Ardeleana, constati cu stupoare ca in albia raului curg canalizari de diametre mai mari sau mai mici, deversand de la detergenti, dejectii pana la fecaloide, dupa bunul plac al concetatenilor nostri. Din pacate toate aceste lucruri au fost aduse la cunostinta, cu probe, autoritatilor, care din pacate nu au luat nici o masura. Este pur si simplu strigator la cer ca in sec XXI, intr-un municipiu considerat european mai exista imobile neracordate la reteaua de canalizare. Atunci stau si ma intreb, chiar nu mai intereseza pe nimeni sanatatea copiilor nostri, a parintilor si a bunicilor? Oare cei care sunt abilitati sa verifice si sa controleze aceste rauri au impresia ca o pot face din birouri? Mai mult, atunci cand autoritatile abilitate primesc sesizari din partea ONG-urilor sau a presei, devin iritate si deranjate. Nu de putine ori reprezentanti de marca ai unor institutii, la sesizarile facute intrebau „Acum ce ati mai descoperit?”, de parca ar fi treaba noastra, a cetatenilor sau a pescarilor sa descoperim neregulile in ceea ce priveste mediul. Sa nu mai vorbesc de muntii de gunoaie care captusesc ca o manta albia raului Bistrita in aval de fostul abator.

Multi amici mi-au marturisit de foarte multe ori faptul ca au avut oportunitatea sa invite pescari straini de talie mondiala la pescuit in Romania, chiar pe meleaguri bistritene. Din pacate acestia sau altii ca ei nu au ce scrie in revistele de profil din tarile lor: apa creste si scade de 3-4 ori pe zi, culoarea apei se schimba odala la 5 ore astfel ca o partida de pescuit este compromisa. Excavatoarele intra in albiile raurilor si extrag mineralele, impotriva legislatiei in vigoare, iar in urma lor raman imagini selenare desprinse parca de pe planeta Marte. Albiile raurilor Somes si Sieu s-au adancit cu pana la 15 m in urma balastierelor, formandu-se adevarate canioane. Panza freatica din jurul localitatilor Cociu, Chiuza, Piatra, Floresti, Sasarm a disparut, iar satele au ramas fara apa in fantani. Dar pe cine intereseaza acest lucru cand pe timp de criza balastierele au devenit cele mai profitabile afaceri. Mai nou, nu a fost de ajuns balastierele din judet ca, colac peste pupaza, a mai rasarit una din Suceava prin zona Cociului.

Sa nu mai vorbesc de apele de munte, de pesti nobili precum lipanul si pastravul care sunt decimati. Apoi pastravariile ce pun in pericol speciile naturale de pastrav, care prin deversari accidentale in aval de acestea nu fac altceva decat “populeze” apele cu specii de pastrav “mutant”.

Multele intrebari ridicate de pescari si iubitori ai naturii in ceea ce priveste calitatea apei, a malurilor si vegetatiei aferente acestora te duc cu gandul la faptul ca tot ceea ce pare a fi normal este anormal, iar anormalitatea pare a fi normalul. Asculti si auzi la unison o mare dejamagire si toti se intreaba pana cand? Sau poate asa trebuie sa fie… intrebari care-si cauta raspunsuri.

The post STRIGAT DE DISPERARE appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Bun gasit prieteni ai pescuitului sportiv si iubitori de natura si aventura. Continui si in acest articol sa vorbesc despre situatia raurilor interioare ale judetului Bistrita Nasaud. Daca in articolul trecut faceam vorbire despre impactul dezastruos al poluarii si perturbarea ecosistemului acvatic, acum ma voi opri asupra unui alt factor esential care pune in pericol arealul natural al raurilor si vietii acvatice.

Multi vor fi impotriva celor afirmate de mine si pe buna dreptate se vor intreba de ce este deranjata tagma pescarilor de balastiere. Nu vreau sa dau un raspuns evaziv, mai mult decat atat vreau sa afirm ca nimeni nu este impotriva extragerii resurselor minerale din albiile majore si minore ale raurilor si toata lumea este constienta ca aceste minerale sunt folosite in constructii, drumuri etc. Exploatarea raurilor cu balastiere a dus la situatia dezastruoasa actuala in ceea ce priveste arealul natural al raurilor.

Azi raul Somes si raul Sieu au fost pur si simplu macelarite, aduse in pragul apocalipsei dand impresia imaginilor selenare. Situatia nu se reflecta doar in judetul nostru, ea se regaseste la scara nationala. Din punct de vedere al legislatiei pe hartie totul pare sa fie bine. Din pacate in teren situatia este cu totul alta. Numai in ultimii ani balastierele au devenit o afacere perfecta pe timp de criza, cu influenta politica mai mare sau mai mica, o sursa inepuizabila de scos bani din piatra seaca, aducand apele noastre la cote de avarie.

In ultimii ani balastierele au aparut precum ciupercile dupa ploaie iar in 2010 ne puteam mandri cu 21 de balastiere pe cursul raurilor. Nu pot sa nu afirm faptul ca in urma lor a ramas un adevarat dezastru ecologic. Cele 21 de balastiere au avut aviz favorabil de functionare. La sfarsitul anului 2010 si inceputul lui 2011 in mare tromba, trebuiau luate masuri radicale cu privire la restrangerea activitatii unor balastiere, avand in vedere ca unele zone din judet urmau sa intre in categoria Sit Europa 2000. La vremea aceea Agentia de Protectie a Mediului a declansat, in regim de urgenta, proceduri de protejare pentru cinci situri naturale din judet, care vor fi incadrate in categoria sit Europa 2000. Odata cu extinderea protectiei asupra florei si faunei din intregul bazin al Somesului, balastierele vor fi interzise in aria raului. Agentia pentru Protectia Mediului Bistrita-Nasaud a demarat proceduri accelerate de declarare a intregului Bazin al Somesului drept sit Natura 2000. Pe teritoriul judetului Bistrita-Nasaud, Somesul este incadrat in aceasta categorie speciala de protectie deocamdata doar pe o sectiune de rau, intre Nasaud si Ilva -Mica. Agentia vrea insa sa extinda protectia asupra intregii faune si flore din bazinul Somesului pana la iesirea din judet, iar masura a fost ceruta cu insistenta de Ministerul Mediului. Numai ca la vremea aceea graba ministerului se datora presiunilor venite de la Uniunea Europeana. Si pescarii bistriteni au primit atunci vestea catalogand-o ca bine venita, ba mai mult era o adevarata gura de oxygen. Din pacate aceste lucruri s-au materializat doar pe hartie, pentru ca daca faci o plimbare pe raul Budac, in zona Budacului de Jos vei gasi o balastiera ce a reusit devierea cursului raului, pe o lungime de aproximativ 1 km, lasand in urma un adevarat dezastru ecologic. Daca continuam drumul nostru in cautarea balastierelor si poposim pe raul Bistrita, aici intalnim o mare “Indemanare” care in zona localitatii Livezile extrage resursele minerale. Ba mai mult, nu a fost de ajuns una ca aceasta “Indemanare” si-a mai construit un colos si pe cursul raului Somes in zona localitatii Reteag. Coborand pe Bistrita-Ardeleana, in aval, ajungem la confluenta cu raul Sieu, rau care in anii ‘58 a fost declarat cel mai populat cu peste din specia Scobar. Aici balastierele este adevarat ca si-au mai restans activitatea, dar sa nu credeti ca din proprie initiativa. Uneori natura se intoarce impotriva noastra, a celor care nu o respecta. Ca pescar hoinar ce sunt este lesne de inteles ca am umblat prin multe locuri si am vazut cum arealul natural al acestui rau s-a modificat considerabil, de la an la an, din cauza acestor balastiere, care dupa ce au extras mineralele si-au luat jucariile si au plecat, fara sa mai respecte legislatia si avizul primit de la institutiile abilitate. Nu acelasi lucru il gasim pe raul Somes care este decorativ imbracat, atat pe un mal cat si pe celalalt, de la un capat la altul, de balastiere, una mai falnica decat alta, incepand de la Nasud sau poate chiar mai in amonte si pana la Mihaiesti. Un asa numit “CML” din Beclean a pus stapanire pe acest minunat rau, fiind un adevarat dirijor, directionand cursul sau chiar oprindu-l dupa bunul plac si aici ma refer la bratul vechi al Somesului, care tranziteaza orasul Beclean, punand stavilar la intrare. Se poate vedea cum agonizeaza mii de pesti, iar in perioada de prohibitie icrele eclozate sfarsec pe uscat.

Un alt punct sensibil este la confluenta raului Sieu cu raul Somes unde cu ani in urma apa curgea agale, si avea adancimi de pana la 3-4 metri, iar azi, in urma excavatiilor s-au format adevarate cascade care fac imposibila migrarea specilor de pesti in amonte in vederea reproducerii.

O alta situatie dezastruoasa am intalnit-o in Cociu, unde, stand de vorba cu localnicii, acestia afirmau ca in zonele in care balastierele isi desfasoara activitatea, urmele se vad cu varf si indesat, maluri distruse, poduri afectate, case crapate din cauza vibratiile produse de masinile de mare tonaj care transporta balastul prin Cociu. Barajul de la Sasarm s-a rupt pe malul stang, terenurile agricole au fost distruse. Aceeasi oameni sunt revoltati de pasivitatea de care dau dovada autoritatile in domeniu si spun ca nu se iau masuri astfel incat exploatarile de balast de pe cursurile de apa sa se mai diminueze, balastierele fiind situate la Cociu si Chiuza.

In incheiere vreau sa le amintesc celor care exploateaza balastiere ca agregatele minerale extrase se vor incarca in autobasculante si vor fi transportate direct la beneficiar. Excavatia rezultata in urma extragerii mineralelor va fi supusa lucrarilor de refacere a terenului materializate prin rambleere cu materiale nepoluante, depunere de sol vegetal si inierbare, conform legislatiei in vigoare a OUG 17/2005. Iar pentru cei care au autoritatea legala de a verifica si controla activitatea balastierelor si modul in care respecta legislatia ar fi bine sa o faca, sa nu fie catalogate de opinia publica ca fiind institutii decorative.

Esti pescar? Esti sportiv? Fii pescar sportiv!

The post Balastierele, cosmarul pescarilor appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Bun gasit prieteni ai pescuitului sportiv si iubitori de natura si aventura. Este greu si uneori involuntar, incepi sa devi irascibil, sa simti ca uneori te lupti cu morile de vant si sa constientizezi ca nu ai nicio putere de a putea face ceva. Singurul lucru pe care pot sa-l fac este acela de a ma putea exprima liber, de a spune lucrurilor pe nume, asa cum sunt ele. Dar si asa nu se stie cand va fi bagat pumnul in gura de autoritatile cele intelegatoare si cu dragoste materna, uneori deghizate in institutii decorative.

Evident ca vorbim aici de raul Bistrita Ardeleana, raul care traverseaza municipiul Bistrita de la un capat la celalat. Nu trebuie sa fi neaparat pescar sau specialist in acvacultura sa constati ca raul Bistrita, care odinioara era o oaza de relaxare, cu apa cristalina, in care bastinasii se scaldau vara si pescarii aveau partide de pescuit demne de povestit azi nepotilor. A fost odata, acum toate acestea au devenit amintiri din copilarie, lucruri care cu greu se vor mai putea intoarce inapoi. Este elocvent faptul ca asistam la o deteriorare a ecosistemului acvatic, mai mult de atat, constatam degradarea lui. Facand o simpla plimbare pe malul raului ai sa observi ca uneori apa are culoarea gri, aidoma cimentului, si te intrebi daca mai poate exista viata intr-o asemenea apa poluata.

Plecand de la definirea conceptului de ecosistem nu trebuie interpretata de o maniera simplista sub forma unei relatii de genul: biotop + biocenoza = ecosistem. In principiu, atunci cand spunem ecosistem, intelegem de fapt un sistem deschis, cu o alcatuire complexa conferita de cele doua subsisteme majore din care acesta este alcatuit, si anume biotopul (mediul fizico-chimic abiotic) si biocenoza (totalitatea vietuitoarelor, comunitatea de plante, animale, microorganisme care au ca suport un anumit biotop). Principala caracteristica a ecosistemului este aceea ca la nivelul acesteia se realizeaza productia biologica.

Apa este element natural cu proprietati fizico-chimice complexe, este componenta principala a biotopilor acvatici; mai mult, este mediul in care apare si se dezvolta viata. Apa inglobeaza caracteristici de care depinde existenta tuturor vietuitoarelor, diversitatea acesteia si nivelul productivitatii biologice a ecosistemului. Apa este intr-o permanenta si intima inter-relatie cu bentalul, dandu-i caracteristicile fizice si chimice compatibile, astfel incat cele doua elemente, bentalul si masa apei, formeaza un mediu unitar – ecosistemul acvatic.

Susbtratul sau bentalul este caracterizat de natura geologica a solului, originea materiilor si materialelor sedimentate, grosimea sedimentului si proprietatile fizico-chimice ale acestora. Interactiunea permanenta dintre apa si substrat creeaza, in timp, un echilibru al elementelor minerale si, prin acesta, o corelare a caracteristicilor chimice. Pe sedimente si in acestea se dezvolta o puternica microfauna constituita din bacterii autotrofe precum si flora si fauna bentonica, verigi importante ale lantului trofic din ecosistem.

Acestea sunt conditiile normale si naturale in care poate functiona un ecosistem acvatic. Factorii care au degradat viata acvatica sunt consumatorii de apa si sursele de poluare ale apei.

Apele restituite sunt „ape uzate” si au o compozitie fi­zica, chimica, si bacteriologica diferite fata de apa prelevata. In ceea ce priveste apa, prin poluare se intelege alterarea calitatilor fizice, chimice si biologice ale acesteia produsa direct sau indirect de activitati umane sau de procesele natu­rale care o fac improprie pentru folosirea normala, in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea. Dupa provenienta apele uzate pot fi impartite astfel: ape uzate menajere (in care poluantii sant: resturi alimentare, dejectii, sapun, detergenti, microorganisme etc.), ape uzate din zootehnie(in care poluantii sunt: resturi de furaje, asternut, dejectii, microorganisme etc ).

Poluarea Biologica rezulta din aglomerarile umane (lo­calitati, santier etc.), zootehnie, abatoare etc. si se caracterizeaza prin existenta microorganismelor patogene care gasesc conditii mai bune in apele calde, murdare, statatoare. Prin apa pot fi transmise boli bacteriene, boli virotice,boli parazitare si alte boli infectioase.

Pesticidele prezinta toxicitate mare pentru om, flora si fauna. Ele ajung in sursele de apa prin scurgerea apelor din industria pesticidelor, prin scurgerea de pe solele tratate, prin transportul de catre curentii de aer, prin spalarea echipamentelor etc. De asemenea, sulful si sulfatul de cupru mult folositi in viticultura pentru protectia impotriva bolilor, ajung in ape provocand poluari marcante. O  tona de gunoi de grajd produce in sol 100 kg humus si aduce 3-5 kg azot. Daca aceste produse nu sunt folosite ca ingrasamant si sunt dever­sate direct, fara epurari prealabile, ele formeaza permanente izvoare de impurificare a apelor, ducand la dis­trugerea faunei si florei acvatice.

O alata situatie sensibila este asa-zisul „lac de agrement” construit inainte de 1989, unde iubitorii de natura ieseau la picnicuri. Sa nu mai vorbesc de impatimitii pescuitului care se delectau cu cate o partida de pescuit pe cinste. Azi, acest lac este colmatat, plin ochi cu namol, o sursa inepuizabila de poluare a raului Bistrita prin angrenarea namolului de turbinele MHC-ului. In sensul acesta, in ultimii ani, s-au depus nenumarate petitii catre autoritati de asociatiile de pescari si ecologisti, dar din pacate nici pana astazi nu s-a primit un raspuns.

Vreau sa mai amintesc de nenumaratele minibaraje, daca pot sa le numesc asa de pe cursul raului, care fac imposibila migrarea specilor de pesti in amonte. In lipsa „scarilor de pesti” acestia sunt captivi pe tronsoanele dintre baraje. Nici nu vreau sa ma gandesc la perioada de prohibitie cand debitul raului are fructuatii zilnice, facand imposibila reproducerea specilor de pesti, ba mai mult icrele eclozate raman pur si simplu pe uscat. Atunci ma intreb cine se face vinovat de toate acestea si cine ia masuri in sensul acesta. Raspunsul e simplu NIMENI.

Iubitorii de natura si pescarii pe buna dreptate sunt indignati de situatia data, ba mai mult atunci cand stai de vorba cu ei vocifereaza si parca uneori citesti resemnarea in ochii lor, de parca asa ar trebui sa fie, omorand orice speranta de mai bine. Sa nu mai vorbesc despre intrebarile cu privire la popularea raului Bistrita cu peste. In 2011 asociatia care are in administrare raul Bistrita a avut o tentativa de populare, lucru care s-a si materializat, dar din pacate cele afirmate mai sus au facut imposibila viata acestora. Azi pare o nebunie sa populezi cu peste raul Bistrita, e ca si cum ai condamna speciile de  pestii la INCHISOARE.

Un alt factor important care modifica ecosistemul acvatic sunt balastierele, care prin legi ambigue si interpretabile exploateaza mineralele dupa chipul si asemanarea lor, haotic, schimband cursurile apelor, afectand arealul natural al acestora, cu implicari grave pe termen scurt, mediu si lung.

Prieteni, vom continua in aceeasi nota intr-un alt articol. Pana atunci respectati natura si nu uitati ca aceasta in ultima instanta se va intoarce impotriva noastra.

Esti pescar? Esti sportiv? Fii pescar sportiv!

Dimensiuni minime legale ale pestilor capturati pe raurile interioare ale jud Bistrita-Nasaud

The post Bistrita Ardeleana – Inchisoarea pestilor appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.