Pe 13 septembrie seara, după zece ore de mers cu mașina, ne-am instalat pe pontonul 20 al cochetului lac de lângă Satu Mare. Chiar dacă era o zi de marți, balta era plină și toate celelalte standuri, ocupate. Am aflat ulterior că existau și pescari care aflaseră de la proprietar că sosim și își făcuseră rezervări special în acest sens din două considerente. Pe de o parte, să ne cunoască și să socializeze cu noi, în vizorul lor aflându-se, mai precis, Mateo – acest Nicușor Stanciu al postului Fishing & Hunting și al prestigioasei publicații PPT. Pe de altă parte, aveam să constatăm un pic mai târziu, localnicii își doreau nespus să-și etaleze în fața noastră cunoștințele, echipamentele și tehnica dobândite în timp pe lacul lor de suflet. Cu alte cuvinte, să ne arate nouă cum se prinde crap aici. Nimic rău în asta…

Celebrele pelete

După ce am primit de la proprietar un sac mare cu pelete, am aflat de la colegii de standuri că această nadă este indispensabilă pe Moby Dick, deoarece câțiva ani buni crapii au fost hrăniți cu așa ceva, iar acum sunt atrași ca un magnet de mirosul pregnant de pește al peletelor care se dizolvă în vreo jumătate de oră. Tot de la ei am primit informația potrivit căreia sortimentul Red de la The One prinde foarte bine. Până aici nimic neobișnuit pentru noi, numai că am fost șocați când am aflat cantitățile pe care le folosesc la nădire, zeci și zeci de kilograme de pelete amestecate cu solubile și boilies (din considerente economice, bile – mai subțiriși pelete – mai substanțial), acest amestec stropit din belșug cu lichid nutritiv Red de la The One. Când am observat că vecinii de stand intră de două ori pe zi cu barca pe lac și aruncă în apă câte un sac de pelete (vreo 20 kg) și 7-8 kilograme de bile, am rămas mască. Tot acest ritual pe un lac de câteva hectare… Prin urmare, am fost informați (și ajutați de exemple practice) că, dacă nu nădești tare și des, nu prinzi.

Din capul locului trebuie să mărturisesc că am beneficiat de avantajul unui capăt de baltă, pentru că am pescuit pe ultimele două locuri și – prin urmare – nădirile agresive care s-au petrecut în stânga noastră nu au influențat atât de mult (cel puțin teoretic) apetitul crapilor pe care îi aveam în partea dreaptă, în colțișorul nostru de lac. Așa cum spuneam, am început pescuitul exact la apusul soarelui și din această cauză eu abia am apucat să arunc cele trei lansete (asta e regula lacului, se pescuiește cu trei bețe) și să arunc un buzunar de boilies cu bastonul de nădire. Abia așteptam să mă culc după drumul obositor, iar în căbănuță era liniște, pentru că Mateo se încurcase la niște shot-uri de palincă cu doi pescari cam de vârsta lui care se aflau câteva standuri mai în stânga. Mi-am propus să nădesc mai serios a doua zi. Ei bine, în aceste condiții, până dimineața am avut vreo zece trăsături, printre care și un crap de 15 kilograme.

Tactica mea

Miercuri dimineața aveam în față trei zile pline de pescuit, deoarece ne propusesem ca vineri să încheiem partida. Pentru că avusesem destule trăsături fără să nădesc aproape deloc, am hotărât să împrumut de la sătmăreni numai strictul necesar și să pescuiesc mult mai eficient. Mi-am dat seama că într-un lac cu peste o sută de crapi între 10 și 14 kilograme prinderea unuia dintre cei cinci săriți de 20 e o chestiune de noroc. Așadar, în primul rând mi-am pregătit amestecul pentru săculeții PVA, din faimoasele pelete și boilies sfărâmat. Totodată am nădit o zonă destul de restrânsă cu spombul, în care am respectat rețeta de mai sus, numai că bilele au fost întregi sau tăiate pe jumătate. Am insistat cu cobra, iar de la jumătatea partidei am renunțat la PVA și la spomb, folosind boilies tare pe firele de păr. Atât nădirea, cât și plasarea monturilor nu le-am făcut în imediata apropiere a malului opus (așa cum făceau localnicii, predilect cei cu navomodele), ci m-am retras 15 metri la apă mai adâncă. Lângă mal apa avea 1,5 metri adâncime, iar în zona în care lansam avea trei metri. La începutul partidei m-am mai ajutat cu niște pastă solubilă pe care am pus-o pe bila de la cârlig, însă ulterior am renunțat și la acest supliment de atractivitate. Nu am folosit arc năditor sau plumb striat, ci numai plumbi normali în monturi cu safety clip.

Crapi multi, nada putina

Am reușit destul de repede să identific trei locuri productive, astfel încât prindeam bine cu toate lansetele. Totuși cu ultima lansetă din dreapta am pescuit puțin diferit, pentru că am fructificat avantajul unei zone foarte apropiate de mal, în colțul din dreapta al lacului, iar acolo am nădit cu mâna foarte des. Eram curios ce se întâmplă. Ca un bilanț, nu pot spune că acolo am avut mai multe trăsături, dar în mod cert peștii pe care i-am prins au fost mai mici. Crapii mai mari mi-au venit din zonele cu apă adâncă, acolo unde am plasat bile cu bastonul în cantități rezonabile. Împreună cu Mateo am avut în trei zile peste 60 de trăsături, iar cel mai mare crap a cântărit fix 16 kilograme. Am avut foarte mulți pești în plaja 12-14 kilograme. Nu am urmărit (evident) cantitatea, ci ne-au interesat crapii mari și de aceea am folosit exclusiv monturi KD cu fir de păr lung și boilies de 20 mm ca momeală. Nu am pus niciun pop up, pentru că – așa cum am spus – am încercat să mă feresc de peștii mai mici. Cu toate acestea, am prins cei mai mulți pești de pe toată baltă în perioada respectivă. Paradoxul face că noi am încercat să prindem crap mare și să nu ne intereseze numărul trăsăturilor, însă s-a întâmplat exact pe dos. Totuși am reușit să demonstrăm că la MobyDick poți pescui eficient și cu nadă putina.

The post Double Take pe lacul Moby Dick, Satu Mare appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Bogdan Dragan si Vali Martoiu vorbesc despre acest subiect in fata camerelor F&H. Mai mult, Bogdan, campion mondial la individual en-titre, face si un clasament al celor trei factori care intervin in concursurile de pescuit.

Filmarea a fost facuta pe lacul Corbu, in aceasta primavara, la Cupa Rig editia a 19-a. Captura respectivei competitii a cantarit 22,3 kg si a fost inregistrata pe standul B25.

Editia cu numarul 20 a Cupei Rig, competitie de traditie a lacului Corbu, se va desfasura in perioada 17-21 august si va fi una la care vor conta cei mai mari 10 crapi. Locurile de pescuit se vor alege de catre participanti in ordinea trasa la sorti. Vor exista 75 de variante pentru cele 50 de echipe care se vor alinia la start!

The post CRAP MARE >> LOCUL BATE PRICEPREA PESCARILOR SI NADA! appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

La Ecsed, în Ungaria, împreună cu Flavius, am trăit câteva zile în care am avut câteva trăsături și am reușit să scoatem amândoi câțiva pești, dar mici. În locul în care am avut prima prezentare aveam activitate o dată la 24 de ore, dar nu reușeam să finalizez nimic pentru că pierdeam crapii printre copaci. După trei astfel de nereușite m-am gândit să renunț la locul respectiv,văzând că șansele sunt aproape de zero să scot măcar un pește de acolo, însă acela era singurul loc în care eu aveam activitate constant. Pe celelalte poziții avusesem o singură trăsătură.

Toate lucrurile s-au îndreptat marți, când a venit a patra prezentare pe locul respectiv, un bip scurt după care a urmat un run care ne-a pus din nou în mișcare. Cu lanseta în mână aveam un sentiment de teamă că voi pierde și acest pește. Ajungem aproape de locul unde era plantată montura și vad că firul o ia în dreapta copacilor, contrar celorlalți, care efectiv treceau printre ei. Dar și acum simt că firul se înțepenește într-o creangă și începem să ne mișcăm cu barca în stânga și în dreapta locului unde era agățat, doar-doar s-o elibera de acolo. Cedează creanga, firul se eliberează și încep să recuperez destul de greu, iar pe moment am crezut că ridic creanga din apă. Totuși, în scurt timp, ceva de la capătul firului s-a pus în mișcare. A urmat un dril de câteva minute, în timpul căruia simțeam că am de-a face cu un crap mai răsărit ca ceilalți.

Când am reușit să-l ridic la suprafață, Fly a băgat minciocul sub el, iar atunci m-am liniștit, bucuros că, în sfârșit, am reușit să scot un pește mai corpolent. Ajunși la ponton, am pus crapul în salteaua de cântărire și au urmat câteva secunde de mirare. Acul cântarului s-a oprit la 29,2 kg! Nu-mi venea să cred că acest superb crap comun de aproape 30 de kg era noul meu record personal, doborându-l pe cel vechi de 22,5 kg, pe care tot la ECSED am reușit să-l fac.

Am prins acest pește la o montură cu două boiliesuri de 20 mm și un cârlig Fox S3, nr. 4. Surpriza cea mai mare a fost când Fly mi-a spus că acest crap a fost prins și de el în luna mai 2010, iar atunci cântarea 26,5 kg. L-a recunoscut după cicatricea pe care o are pe coadă, după ce a studiat pozele mai atent.

Dani Petruț

The post CRAP DE 30 KG PRINS DE DOUĂ ORI! appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Dupa ce am testat echipamentele K-Karp in compania „cetelor” de crapi de la Doripesco intr-o partida de pescuit viteza a venit vremea sa le evaluez „talentul” si pe lacul de la Harsany. Asa cum ma asteptat a fost vorba despre un pescuit la mare distanta si de crapi a caror greutate se scrie cu ajutorul a doua cifre. Puteti sa urmariti desfasurarea evenimentelor de la aceasta partida de pescuit astazi la ora 18.30 atunci cand are loc premiera filmului. Pana atunci va puteti face incalzirea urmarind cateva secvente din acest material.

The post In cautarea pestelui mare alaturi de K-Karp appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Am observat că un cârlig mic, numărul 6, legat cu fir moale de 15 lb și o momeală critic echilibrată montată pe un fir de păr puțin mai lung este o combinație de succes la Harsany. Crapii mari nu prea se ating de momelile mari pe acest lac. Mai mult, un săculeț PVA cu spărtură de boilies atrage peștii la momeală. Haideți să vedem cum am făcut, pas cu pas, această montură.

CÂRLIGUL – Gamakatsu Super Hook nr.6 este un cârlig din care nu mi-a scăpat niciun pește la Harsany.

FIRUL – Am făcut legătura cu un fir moale, de 15 lb, pentru o finețe cât mai mare și o prezentare naturală pe substrat.

BUCLA – Așa cum ați văzut în primii doi pași, am matisat o buclă și am întors firul prin ochetul cârligului.

FOC – Am tăiat surplusul și am ars cu bricheta capătul firului pentru a-l bloca în ochet.

SHRINK TUBE – Tubul termocontractibil montat astfel îmi îmbunătățește mecanica monturii și mă scutește de varnișul de ghidaj.

MOMEALA – Am combinat un boilies cu un pop up în așa fel încât momeala să se ușureze dar să nu se ridice de pe substrat.

FIRUL DE PĂR – Pe firul de păr am montat un stoper de cauciuc pentru a nu permite celor două componenete ale momelii să se depărteze.

STOPER – Am fixat momeala cu un stoper tip extenda, cu atenție să nu crap pop up-ul.

PVA – Săculețul solubil cu spărtură de boilies este și el foarte mic pentru a nu-mi diminua lungimea aruncărilor.

The post Momeala mica rastoarna crapul mare appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Incercam uneori sa privim pescuitul ca pe o stiinta exacta, cu axiome si definitii, cu reguli precise pe care daca le respecti nu ai cum sa dai gres. Din pacate, de multe ori, uitam ca este posibil sa nu detinem toate informatiile si astfel sa nu tinem cont de detaliul care face diferenta intre succes si esec.

Punctual, datele problemei sunt: lac de 6 hectare, adancime medie de 1.7 metri,  substrat aproape perfect (ma refer la faptul ca este foarte tare si drept), cu o diferenta de adancime de 20 de cm de la un capat al altul al lacului, 288 de crapi de mari dimensiuni ( adica 48 de bucati exact in fata standului tau, cel care are o intindere de un hectar) si 6 lansete folosite dupa priceperea fiecaruia.

Se cere: aducerea la mal a „monstrilor” din lac, pentru ca am uitat sa va spun ca atunci cand am spus mari era vorba de pesti a caror greutate oscileaza in jurul numarului 20 (plus).

Cand incepi sa „rezolvi” aceasta problema este posibil sa pici in capcana in care am picat si eu impreuna cu cei doi parteneri ai mei, Dan si Razvan. Esti tentat sa spui ca daca arunci niste nada in apa si ai rabdarea necesara, este imposibil ca pestii, in timp ce isi efectueaza „plimbarea” periodica, sa nu se „impiediece” si de montura ta. Ei bine, am aflat pe propria piele, la inceputul fiecarei patide de pescuit este bine sa iei in calcul toate variabilele. Ce am omis si am aflat ulterior? In lac exista foarte multa hrana naturala. Ma refer aici la miliarde de purici de balta, la mici melci, vietati pe care le gasesti in numar de 5-6 in numai un „bulgare” de iarba si la delicatesele absolute, larvele de chironomida, sau libelulele cum mai sunt cunoscute, cele mai mari pe care le-am vazut pana acum. Si am aflat ca in lupta cu hrana naturala nu poti castiga niciodata. Cum am procedat in acest caz, dar si despre modul si locul in care am plasat monturile voi vorbi intr-un articol ulterior.

Important este ca reparand aceste greseli am reusit sa facem cunostinta si cu frumusetile lacului asa ca va sfatuiesc si pe voi sa fiti atenti la orice detaliu, chiar daca uneori pare neinsemnat. Fir intins!

The post In competitie cu hrana naturala appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Desi venise primavara 2013, asteptam sa treaca zapada din martie, ca sa incepem sezonul. Cautam rezervari, dar multe locatii erau ocupate ori in altele erau concursuri. Am aflat de la colegul nostru din TEAM Idella, Nelutu, de un concurs anulat in Serbia. In acea locatie chiar vroiam sa mergem anul acesta deoarece auzisem ca sunt ceva exemplare care merita atentie. Am vorbit cu colegul meu Cristi Jianu, iar acesta a sunat pentru a rezerva 3 pontoane pentru inca doua echipe de la noi din club.

In ziua respectiva, ne-am urcat la ora patru dimineata in masini si am plecat. Am trecut granita repede, sarbii au fost de treaba de data asta, astfel ca am ajuns la balta destul de repede. Acolo am facut cunostinta cu administratorul baltii care ne-a prezentat pe scurt regulamentul iar apoi am tras la sorti standurile, am tras standul 1. Dorulet impreuna cu baiatul lui Mircea au tras standul 2 iar Catalin cu Nelutu standul 3. Doru  ne-a sugerat sa stam noi pe standul 2 si sa stea el pe standul 1. Apoi ne-am apucat sa descarcam masinile, si sa montam tabara.

Dupa toate acestea, am inceput sa momim, timp in care ma uitam la vecinii sarbi cum aruncau spomburile cu seminte ca la bombardament. Aveam doua variante de nada: celebrul Squid&Octopus cu BP si Pruna de la HNV in care aveam  incredere dupa alta partida reusita in toamna pe Merenye si o varianta propusa de Bogdan N. pe care sa o incercam in paralel. M-am pus sa fac un pat de nada aproape de mal,  la 40m in partea dreapta, doar cu bile mici de 11 si pelete, iar in larg seminte mici cu bile tot de 11 amestecate. Cristi a facut un pat de nada la 80 m cu alune tigrate si boilesuri  solubile. Au inceput sa apara si primii crapi mai timizi, dar care imi  dadeau mult de lucru in dril, erau nervosi plecau de 2, 3 ori din mal parca erau torpile.

Ziua a trecut repede, am mancat pe apucate, iar media noastra a fost undeva la 12-14 kg. Seara am momit doar cu bile tari, dar noaptea a trecut linistita cu activitate mai mare la  standurile de langa  noi.

Sambata dimineata Cristi nu a prins nimic, astfel ca s-a hotarat sa  nadeasca zona tampon intre maluri cu bile de 24 squid cu bp, si a reusit sa sparga gheata aducand primul crap de 14kg  din larg. Eu am mentinut patul de nada aproape de mal si prindeam regulat pesti intre 10 si 15 kg la bile de squid cu pasta.  Am hotarat sa fac un snowman Squid cu BP&Pruna cu un pop-up de fructe, pe care l-am dat izolat, in dreapta, cu pasta pe bile. Pe la ora 13, la batul din dreapta am avut o  trasatura scurta,  dupa care senzorul a inceput sa dea acel semnal mult dorit de toti pescarii de crap. Am intepat scurt si am vazut cum lanseta se indoaie brusc la limita, am dat repede drumul la fir si la frana. L-am vazut pe Cristi cum se ridica repede de pe scaun nedumerit, si i-am spus ca, cred ca am prins un somn. El s-a uitat la lanseta si mi-a spus spus ca  nu e somn ci crap si unul mare. Eu eram inca convins ca e somn, deoarece tragea foarte tare in lanseta si de abia il puteam misca. Cristi repeta intruna: “Gusti asta e crap toata ziua, asta e crapul pe care il astepti de atata vreme ! “. Apoi incepe un drill de 20-30 de minute, dupa care am reusit sa-l ridic sus si si sa-l aduc prin fata pontonului  la suprafata.

Era un crap comun imens, de un metru lungime. Dupa inca 2-3 intoarceri, am reusit sa-l bagam in minciog, carandu-l in doi pe saltea. In spatele nostru, colegii faceau pronosticurile in timp ce pregateam salteaua de cantarire. L-am pus nerabdatori pe cantar si cantarul a aratat un over 31. Administratorul baltii ne-a spus ca tocmai am doborat recordul balti. Ce a urmat e lesne de inchipuit, sedinta  foto si eliberarea au trecut ca o clipa, botezul colegilor cu baia de pe ponton, toate au trecut foarte repede. Inca traiam implinirea visului oricarui pescar de crap, nu imi venea sa cred ca e adevarat!

A venit si ziua de duminica cand incepe partea grea a oricarei partide de pescuit , impachetarea. Am privit inca o data luciul apei cu mare implinire sufleteasca si gandul ca sigur o sa revenim acolo, si am pormit spre Timisoara. Imi doresc ca orice pescar de C&R sa aibe parte de o intamplare asemanatoare.

O partida de vis pe care sper sa o traiasca toti pescarii pasionati de carp fishing si mai ales cei din TEAM Idella, club din care si eu sunt mandru ca fac parte.

Cu stima, Augustin Barac.

The post Crap de peste 31 kg appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Am plecat la Săruleșt împreună cu Cipică, Toto și Dragoș, cu inima puțin îndoită. Din informațiile pe care le aveam, până în acel moment se prinsese foarte puțin crap pe baltă, iar mare unul singur, de 22 de kilograme. Trebuie să precizez că pescuitul la crap mare pe un lac de aproape 400 de hectare nu se compară cu cel de pe carpodroamele bine populate. Iar adâncimile mari și multitudinea de structuri submerse fac ca peștii să aibă o multitudine de variante și comportamente. Bref, sunt greu de găsit într-un anumit moment, iar pentru că n-ar fi fost destul, apetitul lor pentru mâncare mai este și condiționat de vreme. Și mai ales de vânt. Deoarece știam locurile pe care se pescuise în 2012 fără rezultate, am fost aproape convins că vom găsi crapii pe apă mică și foarte mică, iar din acest considerent am ales un loc în consecință.

ECHIPAMENTUL
Am avut în test o baterie de patru lansete Daiwa Windcast echipată cu mulinetele Windcast Z, de la același producător japonez. Din capul locului vreau să spun că echipamentul și-a făcut datoria exemplar, iar drilurile din condițiile grele ale apei mici coroborate cu substratul foarte accidentat au fost un examen pe măsură pentru aceste scule. Din punctul meu de vedere raportul calitate – preț al acestor lansete și mulinete este unul excelent. TC-ul de 3,75 lb(?) al bețelor poate părea unul mare, însă nu este deloc așa, pentru că acțiunea lansetelor este perfect proiectată. Frâna rapidă a mulinetelor face aproape inutil bait runner-ul, în condițiile în care lipsa acestui sistem le ușurează considerabil. Ansamblul Daiwa Windcast este unul ușor, robust și foarte bine manevrabil. Pentru că am pescuit plantat am umplut mulinetele cu câte 400 de metri de fir de 0,36 mm, iar înaintaș am folosit un mono de 0,50 mm, câte 15 metri.

Evident, am apelat la sistemul plumb pierdut, cu greutăți măricele (150-250 grame), iar forfacele au fost lungi și lestate, pentru o camuflare cât mai bună în apa mică cu vizibilitate bună. Pentru că am observat la primele driluri că firul de forfac cămășuit avea serios de suferit în zidurile fostei fundații de școală, ba chiar am pierdut un crap mare prin retezarea textilului, am trecut la legături combi. Nu mai e un secret, s-a constat că monofilamentul gros rezistă mai bine la abraziune decât firul textil și tocmai de aceea spuneam mai sus că am apelat la înaintași mono. De-a lungul vremii am observat că forfacul, fie el lung sau mai scurt, în agățătură, nu are de suferit în imediata apropiere a cârligului, ci în partea lui superioară, adică spre vârtej. De aceea, am legat cârligele cu fir textil necămășuit, pentru o prezentare cât mai naturală a momelii, iar după aproximativ 5 centimetri am legat un mono gros (30-35 cm) pe care l-am lestat cu câte două manșoane speciale. În acest mod am avut legături bine camuflate pe substrat și mai rezistente la frecarea cu zidurile. Din acel moment nu am mai scăpat nici un crap.

CUM AM PRINS
Pe firul de păr am pus câte două boiliesuri de 20, 22 sau 24 mm, nedipuite, pentru a scăpa – pe cât posibil – de ciortani. Am prins chiar la trei bile de 20 mm, înșirate pe firul de păr. Nu am folosit varniș de ghidaj pe cârlig și nici nu sfătuiesc pe nimeni să facă asta dacă vorbim de pescuitul plantat. Manșonul de silicon a fost inventat pentru că să se evite încurcarea forfacului în aruncare, nu din alte considerente. Mecanica monturii este mult mai bună în lipsa acestui varniș, iar faptul că nu am scăpat din cârlig nici un crap din cei aproximativ treizeci pe care i-am prins în această partidă vorbește de la sine.

Zonele pe care am pescuit le-am nădit extins, cu boilies și alune tigrate, nu în cantități mari, dar regulat. La fiecare plantare am mai aruncat câte două mâini de bile lângă momeală, însă cred că nu a fost cea mai inspirată mișcare din moment ce, cei mai mari doi crapi au venit la monturi puse pe patul extins, dar fără niciun fel de nadă lângă. Trăsăturile au venit în două zone distincte, una cu apă de 50-60 de centimetri, iar alta cu apă adâncă de 1,3 metri. Așa cum am mai spus, am prins aproximativ 30 de bucăți, majoritatea între 10 și 15 kilograme, iar vedetele partidei au fost doi pești de 19,6, respectiv 20,7 kilograme.

The post Pescuit in conditii extreme appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Mirajul crapului mare ne urmărește pe toți și constituie – nu-i așa? – principala dimensiune a acestui stil de pescuit. Recordul personal poate veni oricând și oriunde, într-o clipă care va deveni apoi poveste. De ce nu, chiar legendă. Mergând mai departe, s-ar putea spune chiar că peștele de înrămat vine oricum, dacă îți e hărăzit. Se pare că așa este. Totuși, prin tehnici adecvate și adaptate ne putem crește șansele de a-l avea în cârlig și mai ales de a-l păstra acolo până în minciog.

A venit vremea să discutăm aplicat în legătură cu pescuitul crapului mare. Am să mă opresc la partea terminală a echipamentului nostru, adică la forfac, din punctul meu de vedere cel mai important element dintre toate.

FORFAC PENTRU CRAP MARE

Pentru doua boiliesuri de 24 mm firul de păr este de 8 cm

Un stoper de tip extenda va fixa mai bine momeala pe fir

La capătul celălalt, primul boilies este blocat pentru a nu culisa.

Distanța considerabilă dintre cârlig și bile, precum și greutatea acesteia din urmă vor evita, pe cât posibil, musafirii nepoftiți, adică peștii de dimensiuni mici. Chiar dacă gabaritul momelii nu-i va speria, ciortanii vor mișca boiliesurile, însă nu le vor putea aspira pentru a se înțepa. Acesta este motivul pentru care cele două bile trebuie bine fixate pe firul de păr. Un astfel de forfac poate să stea în apă și mai bine de 24 de ore până la o trăsătură seriosă. El trebuie să reziste.

FIRUL LIPIT DE SUBSTRAT

Forfacele lungi (40 – 50 cm) sunt foarte eficiente în pescuitul crapului mare. Camuflarea lor pe substrat este însă importantă, deoarece au tendința să se ridice în suspensie de la jumătate.

O metodă foarte simplă de a culca firul forfacului pe substrat o constituie alicele de plumb folosite în pescuitul staționar. Una sau două astfel de mici greutăți vor mari considerabil șansele noastre de reușită.

The post CRAPUL MARE VINE CÂND VREA EL? (II) appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Mirajul crapului mare ne urmărește pe toți și constituie – nu-i așa? – principala dimensiune a acestui stil de pescuit. Recordul personal poate veni oricând și oriunde, într-o clipă care va deveni apoi poveste. De ce nu, chiar legendă. Mergând mai departe, s-ar putea spune chiar că peștele de înrămat vine oricum, dacă îți e hărăzit. Se pare că așa este. Totuși, prin tehnici adecvate și adaptate ne putem crește șansele de a-l avea în cârlig și mai ales de a-l păstra acolo până în minciog.

MARE SAU MULT
Să lamurim ceva de la început. Mare și mult poate fi sloganul unei emisiuni pescaresti, dar în nici un caz o filozofie crapistă. Pentru că în acest stil există mare SAU mult, iar cele două concepte sunt total diferite. Am mai spus-o și cu alte ocazii, logica matematică potrivit căreia dacă prinzi mulți pești probabilistic îți sporesc șansele ca printre ei să se afle și unul foarte mare nu prea funcționează în cazul acesta. Crapul mare necesită tactici speciale, nervi de oțel, răbdare și foartă multă dedicație.

TEORIA HAOSULUI CRAPIST
Trofeul joacă într-un lac rolul acului din carul cu fân. Foarte greu de găsit, dar nu imposibil. Minuscula bucățică de oțel din infinitul de paie poate fi găsită și la prima introducere a mâinii absolut la întâmplare, dar poate fi – cel mai probabil – căutată o viață întreagă, și nedibuită nici după milioane de încercări. Există cazuri în care pescarii au lansat la întâmplare, cu puțintică nadă într-un săculeț PVA și un pop up frumos mirositor și viu colorat (sau două boabe de plastic, o râmă, 3 viermuși, etc), iar în acest mod au adus la mal crapi săriți de 20 de kilograme. E bine că lucrurile se întâmplă așa, pentru că un caracter 100% riguros și științific al stilului ar conduce negreșit la pierderea farmecului și a destul de mulți practicanți. Pledoaria mea din acest articol este bazată tocmai pe haosul aparent care guvernează ecosistemele subacvatice, viața și comportamentul crapilor. Teoria haosului, inventată de matematicianul și meteorologul american Edward Lorenz în anii 60, spune că un sistem haotic este de fapt unul determinist, atât de complex încât este imposibil să fie surprins în toate variabilele sale.

DEZORDINE APARENTĂ
În primul rând dacă vrei să prinzi crap foarte mare trebuie să fugi de șabloane si cărări bătătorite. Să începem cu adâncimea apei. Dacă toată lumea de pe lac prinde la apă mică, încearcă la mari adâncimi, sau invers, dacă auzi că peștii sunt retrași în gropane pescuiește pe o jumătate de metru. Ai trăsături lângă un plaur sau un pâlc de arbuști din apă?  Aruncă o lansetă și în larg, acolo unde nu aruncă nimeni. Te chinui să lansezi în malul celalalt, la distanță mică de un cocioc, pentru că ai observat că altfel nu vrea sub nicio formă? Poziționează un forfac și în dreapta ta, acolo unde, lângă un mic ponton, vin vacile să se adape. Nu umbla des la aceste lansete, lasa-le mult în apă, dacă poți și 24 de ore. Ai văzut că pe o baltă cine nădește mult prinde crap după crap? Atunci aruncă doar puțină nadă, sau chiar de loc. Se zvonește că dacă nădești puternic te uiți apoi trei zile la lansetele încremenite? Ei bine, pune mâna și bagă nadă ca lumea pe vad. Iar exemplele pot continua. Într-un cuvânt, acționează altfel decât o face marea masă de pescari la un moment dat pe baltă. Pentru că prin acest stil separatist vei ieși din mulțime la fel cum se desprind peștii seculari de bancuri. Așa ceva nu te sfătuiește nimeni să faci și nici nu ai auzit sa fi prins careva în acest mod bizar? Perfect adevărat. Eu nu susțin că vei prinde cu siguranță cel mai mare crap din balta pe care te afli, dar cred că așa îți mărești șansele de reușită. Cred că schimbările radicale păcălesc câteodată crapii foarte mari.

MĂREȘTE-ȚI ȘANSELE
Am precizat chiar de la început că discutăm aici de un stil aparte de pescuit la crap, în care suntem foarte bine înarmați, în primul rând, cu răbdare. Pentru că trăsăturile capitale sunt deosebit de rare. Din acest punct de vedere trebuie să ne asigurăm că nu avem absolut nicio hibă în echipament, iar în momentul în care am agățat crapul toate șansele sunt de partea noastră. Nu uitați, următoarea trăsătură de acest gen poate să nu mai vină niciodată. Pe mulinete recomand categoric firul textil dacă este vorba de stilul plantat. Iar la forfac, fire textile rezistente, puțin supradimensionate (35 lb) și cârlige sănătoase, indiferent de anotimp (inclusiv iarna!). Evitați agrafele rapide. Dacă folosiți fire de forfac cu cămașă de cauciuc nu vă sfătuiesc să le decojiți în apropierea cârligului. Nu vă faceți probleme în legătură cu faptul că firul este gros și mai rigid, iar acest lucru ar putea trezi suspiciuni peștelui care dă târcoale momelii. Un fir gros și rigid este mai camuflat pe fundul apei decât unul moale și mătăsos, pentru că poate fi ușor confundat de către pește cu un pai sau o tulpiniță de vegetație submersă. Dacă folosiți fire fără cămașă, lipiți-le bine de fund cu biluțe de plumb. În fine, deoarece schimbăm momeala rar, asigurați-vă că aceasta rezistă mult pe firul de păr și – pe cât posibil – că nu se pot agăța în cârlig pești foarte mici care să nu transmită semnal în avertizor. Dacă pescuiți cu boilies, la cârlig folosiți bile spălate, ținute cel puțin 24 de ore într-o băltoacă de lângâ mal.

RECORDUL VINE CÂND VREA EL
Așadar, teoria haosului ne arată că natura lucrează după anumite tipare care sunt suma mai multor impulsuri mărunte. Dacă suntem de acord că exemplarele record de crap se prind în condiții aparte (diferite de tacticile și stilurile uzuale), atât de haotice încât nu se pot încadra în nicio regulă, atunci acest lucru se întâmplă tocmai pentru că pe baltă avem de-a face cu un sistem haotic deterministic, dar totuși nepredictibil. (VA URMA)

The post Crapul mare vine cand vrea el? (I) appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

[hana-flv-player video=”http://www.pv-tv.tv/ATTILA/flv/crapidificultate.flv” width=”560″ description=”Crapi in dificultate” player=”4″ autoload=”true” autoplay=”false” loop=”false” autorewind=”true” /]

The post Crapi in dificultate appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.

Petrut Borda, impreuna cu partenerul sau Emilian Gemai, a ajuns la Tancabesti vineri 8 aprilie dimineata, pentru o scurta partida de pescuit. Cei doi s-au asezat la „Dinamo”. Pentru Petrut, abonat al lacului Tancabesti, era prima partida de pescuit a sezonului 2011. In jurul pranzului a venit si prima trasatura. Crapul a poposit cuminte si fara peripetii in minciog apoi in salteaua de cantarire. 22, 35 kg. Pestele a tras la o montura cu o boaba de porumb si un pop up pe fir de par. Pe seara, cei doi pescari au strans si au plecat acasa.

The post 22.35 KG, la Tancabesti appeared first on F&H - Fishing & Hunting Romania.