Maestrul

“Asta e tot. De fapt e simpul! In fond nu e nici o scofala!”

Nu Maestre, nu este tot, nu este simplu si este o mare scofala! Am asteptat in toti acesti ani sa te mai vad macar pe tine intr-un Operatiunea Monstrul 2. Am tras sperante ca un nebun ca poate voi avea aceasta sansa.

Chinezii spun ca speranta este asemeni zaharului din ceai… chiar daca este putin il indulceste pe tot!

Dar nimeni nu stie sa spuna cum este dupa ce ai terminat ceaiul. Nimeni nu spune ca este cana goala si  pret de cateva minute mai simti acolo aroma ierburilor fierte !

Nu este simplu. E mare scofala acum ca ai plecat…

In asteptarea mea ai fost aroma ierburilor fierte. Acum se va risipi. Nu a mai ramas mare lucru. Dar putinul care inca se mai simte voi incerca sa il conserv. Sper sa reusesc. Acum nu stiu cum, dar sper sa gasesc o cale asa cum si tu ai gasit o cale sa pui pe film emotia pescarului, emotia ucenicului, emotia capturii.

Mi-ai inspirat partidele de pescuit. Si o vei face in continuare, de asta te sigur !

Se spune ca daca lasi pe fata unui om un zambet, ti-ai facut loc in inima lui. Esti o amintire care a primit un loc intr-un colt al inimii. Mi-ai oferit momente cu lacrimi de ras nu zambete…

Ti-am pregatit un cadou. Nu e mare lucru. Este o linie de varga. Sa o iei cu tine ! Stiu ca nu ai mai pescuit de mult, dar poate sus acolo se va scrie filmul pe care aici, eu l-am asteptat atata timp. Ma gandesc ca poate iti va fi de folos.

Nu stiu daca imi iau sau nu ramas bun cum se cuvine. Sper ca intr-o zi cand imi va veni si mie timpul, sa imi spui daca am gresit cu aceste randuri. Si sa dea Dumnezeu sa ne vedem pe malul apei, daca imi va fi dat sa impart aceleasi  meleaguri cu tine Maestre!

Final de zi pe scena vietii
Cu pasi marunti plecam in noapte,
Visand lumina diminetii
Ce pare-a fi tot mai departe

Cu suflet de copil deschidem ochii,
Spre noua zi ce taine-ascunde
Uitati in timp parem cu totii
Fara sa stim macar pe unde

Pasim adanc increzatori
Cladind rutina ruginita
De suflete de visatori
In lumea asta marginita

Batranul Cronos ne asteapta
Secundele sunt marturie
Ce-am fost n-ar mai pieri vreodata
De faptele ar sti sa scrie

Spectacolul se tot repeta
Cu rasarit si cu apus
Dar timpul pare ca se uita
Spre tot ce-am dat, spre tot ce-am spus

Putini din noi vor fi iertati
Secundelor pe scena vietii
Aceia nu vor fi uitati
Aceia-s zorii diminetii…