Crapi unguresti


La inceputul lunii octombrie, am reusit impreuna cu un grup de prieteni sa facem o iesire de 3 nopti la pescuit pe lacul Ohat din Ungaria, zona de langa Debrecen (bratul mort al Tisei). Am plecat destul de dimineata, in jur de ora 06:00, extrem de bucurosi de faptul ca ne rupem pentru putin timp de grijile de zi cu zi, ca vom sta in aer liber intr-un loc extrem de civilizat si cu foarte mult peste. Bucuria mea cea mare a fost ca au venit si prietenii mei, Ghita Porumb (Kuko) si Marius Kovacs (Amur), niste oameni extrem de dragi mie, tovarasi vechi, parteneri de ani intregi petrecuti pe maluri de ape. Viata ne-a separat la un moment dat, insa am ramas prieteni buni, iar aceasta reintalnire a fost atat de binevenita incat chiar au trecut cateva ore incercand sa ne reacomodam cu trecutul si amintirile comune.

Drumul a fost lin si rapid, bucuria petrecerii catorva zile cu betele in apa facandu-ne sa nu realizam faptul ca aveam de parcurs circa 250 de km, insa nu am putut sa nu remarcam curatenia si civilizatia de care ne-am lovit dupa ce am trecut vama pe la Valea lui Mihai. Ajunsi pe lac, am descarcat remorcile si am inceput sa ne facem tabara, desfacand corturi, intinzand paturi si saci de dormit, betele pe rod-pod si gata, puteam bea o palinca, ceea ce am si facut. Eram in elementul nostru, fericiti si cu speranta, mai putin prietenul Vio, care cu o zi inainte de pescuit, a incercat sa vada daca unghia degetului sau mare rezista la impactul cu un ciocan. Sigur  nu rezista. Tudor a inceput sa prinda, Cosmin nu se lasa mai prejos, noi aveam sperante mari, glumele curgeau, sticlele cu suc se goleau, baietii prindeau…. Newsy astepta, Marius momea, Dani incerca spombul si remarca faptul ca nu poate pescui acolo unde nadeste. Nu-i bai, doar eram la o partida la liber. Avertizorii sunau, mai prindeam peste, dar ce e important este ca am fost un grup unit, demonstrand inca o data ca Nord Crap Club e alcatuit din oameni de calitate. Le multumesc pentru asta!

Otto, a socializat extrem de bine cu un coleg pescar ungur, schimbul de lichide legand prietenii grozave. Au inceput sa intre pesti mari, Vio reusind sa scoata pe betele lui Cosmin un crap oglinda de +16, peste care ne-a bucurat teribil. Dupa pozele de rigoare, pestele a fost eliberat, noi fiind un club care pescuim in sistem prinde si elibereaza, lucru cu care ne mandrim. Zilele au fost frumoase, noptile friguroase, glumele facandu-ne sa ne simtim extraordinar, Tudor fiind seful farselor de pe lac. Kuko s-a depasit pe sine, Amur si-a rezolvat o partida de vanatoare in decembrie, iar boiliesurile isi faceau treba. Am pescuit doar la bile, atat solubile cat si fierte, incercand strategii diverse. Am prins destul de bine pentru o perioada in care apa era foarte scazuta, iar diferentele termice dintre zi si noapte au fost semnificative.  Din pacate, tot ce e frumos dureaza putin, duminica ne-am strans tabara si cu regrete am revenit  acasa. Am mancat bine in Valea lui Mihai si incet incet am ajuns si pe la casele nostre. Nici macar nu conta ca trebuia neaparat sa fac un dus, miroseam ca dupa razboi, important era ca am petrecut cateva ore cu oameni dragi, in locuri deosebite.

Autor: Dan Coarda

 

Facebook Comments
Combina pasiunea pentru pescuit cu aceea pentru calculatoare. Pescuieste cu placere orice peste, fie el de rau sau lac, cu dinti sau cu mustati. Pe primul plan insa ramane pescuitul la rapitori si competitia din aceasta ramura. Mottoul lui - Pescuiesc, deci exist!

3 Comentarii

  1. ciprian

    2011. noiembrie 20. duminică la 09:49

    cat ai un bon de pescuit an ungaria

  2. andrei

    2012. ianuarie 7. sâmbătă la 18:27

    ciprian, prea mult pt tine. ramai la beltile romanesti tu si prietenii tai.

    macar beltile din ungaria lasati`le asa cum sunt.

  3. Pescuit C&R

    2012. august 29. miercuri la 19:23

    Vorba lui Andrei: lasati-i pe altii sa scrie despre pescuit pe site-ul asta.

LASA UN MESAJ

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *