Dacă marfa e mârâită, schimbă giugeaua!

baschieDupă o metodă străveche, folosită de hoții de buzunare, „pescarii de meserie”  și-au dezvoltat propriul vocabular, pentru a putea comunica între ei fără a se da de gol în prezența altor persoane sau a paznicilor de bălți.

Un cuvânt foarte utilizat în mijloalele de transport în comun este „coajă” care înseamnă portofel, cea mai râvnită pradă a şuţilor, de unde aceştia speră să culeagă „lămâile”, adică banii. În argoul pescăresc găsim similarele „coteț”, structura sau groapa unde se adună bancurile, de unde se extrage „marfa”, și anume peștele. Dacă în autobuz este important să se afle „centauri”, adică cetățeni străini sau cu bani, la pescuit este fundamental ca „marfa” sa se afle pe „coteț”. Dacă reușita furtului din buzunare se transpune prin termenul „cântat”, „am cântat coaja” însemnand că a luat portofelul, pe baltă întâlnim „sacoșa”. Dacă „s-a făcut sacoșa”, a fost o zi bună.

Există și varianta ca „marfa” să fie fie pe „coteț” dar să fie „mârâită”, adică peștii răpitori să nu aibă apetit pentru mâncare. În acest caz trebuie schimbată „giugeaua”, năluca. Ei bine, aici ajungem la cea mai eficientă sculă din arsenalul pescarilor meseriași de profesie. În timp ce metoda cea mai folosită pe RATB este „svastu-n Caraiman”, introducerea de două degete în buzunar pentru extragerea portofelului, pe baltă salvarea, în aproape orice situație, se numește „papaciucă”. Fiind un instrument atât de valoros poartă mai multe denumiri: „lustră”, „prăjitură”, „bașchie” sau „bașchinetă”.

Cu „papaciuca” se „pune pe ei”, adică se mulinează încet până se simte că firul trece peste un pește. Urmează lovitura de grație, înțepătura, care este bine să fie dată că să „spargă ficații”. Adică în forță. În acest mod se poate prinde „roșu” (crap comun), „butelie” (amur) sau „argint” (fitofag). Nu contează ce pică, important este să fie „cai”, adică mari.

Bilanțul e simplu. Hoții de buzunare se întreabă câte „coji” ai „cântat” (câte portofele ai furat), iar meserașii nostri câți cai ai „pișat”, adică ai prins. Dacă n-ai făcut „sacoșă” înseamnă că ai „bătut câmpiile”, adică n-ai dibuit „cotețul”.

Termeni folosiți de „pescarii de meserie”:

marfă – pește

mârâit – mofturos (peștele)

giugea – nălucă

coteț – structură, groapă, locul unde se adună peștii

sacoșă – captură, totalul peștilor prinși

cai – pești mari

roșu – crap comun

butelie – amur

argint – fitofag

a pișa – a prinde

a bate câmpiile – a pescui unde nu trebuie

lustră, prăjitură, baschie, baschineta, papaciuca – ancora sau cârlig mare, bine ascuțită și fără spin, lestată.

Cunoscut pescar de crap din Romania, promotor al miscarii crapiste autohtone. Vicecampion mondial, campion national, actualmente autor de articole de tehnica de crap si realizator de emisiuni TV. In doua initiale, AV.

6 Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *