Toţi pescarii pasionaţi de spinning care visează capturi capitale de ştiucă să ridice mâna! Sunt mulţi dintre noi, aşa-i? Eu, de exemplu, sufăr de această dependenţă, fapt ce mă obligă să călătoresc în nordul Germaniei în fiecare an. Cele mai faimoase ape pentru spinning se află acolo, lângă Marea Baltică, la Bodden. Acest loc este faimos pentru ştiuci de peste un metru lungime, gigantice ar zice împătimiţii, vânătorii de astfel de trofee, dar şi datorită denselor populaţii de şalău şi bass.
Apele Mării Baltice sunt salmastre – jumătate sărate, jumătate dulci, mai ales în golfurile alimentate de râuri, acolo unde unele specii de peşti de apă dulce s-au adaptat şi se dezvoltă excelent, ajungând la dimensiuni de-a dreptul gigantice.
O viaţă pentru o captură
În cazul răpitorilor acest fenomen al dezvoltării rapide se datorează marii densităţi de hrană care intră în golfuri din apa sărată a mării. Un alt motiv pentru astfel de pepiniere de trofee pescăreşti este existenţa zonelor de cruţare (cu predilecţie cele de reproducere), unde pescarii sportivi nu au acces şi, în general, orice activitate umană care ar putea deranja peştii.
Regulile sunt stricte, şi patrulele permanente formate din poliţişti sunt o garanţie că toată lumea respectă aceste reguli. Este o suprafaţă enormă de apă, cu numeroase zone interzise, aşa că este bine să apelaţi la serviciile unui ghid local, ceea nu e greu deloc, căci zona deţine o sumedenie de astfel de ghizi cu bărci şi multă experienţă, gata să-şi pună serviciile la dispoziţia pescarilor doritori – atenţie! – numai pentru partide no kill, în care sunt eliberaţi absolut toţi peştii capturaţi. Localnicii au învăţat cu mult timp în urmă că peştii ajunşi la dimensiuni capitale valorează o mică avere numai atâta timp cât sunt în apă, vii şi nevătămaţi.
Aşa l-am cunoscut pe Andreas Schutt, un ghid cu care pescuiesc în fiecare an, el fiind angajat al companiei de turism Boddenabentuer. Este un tip de treabă, un pescar foarte răbdător, care a acumulat o vastă experienţă. Cunoaşte la perfecţiune apele respective şi datorită lui am avut eficienţă maximă în toate ieşirile pe care le-am avut în căutarea ştiucilor record. Peştii pe care îi cauţi sunt cu siguranţă în acele ape, însă pentru a-i prinde trebuie să lansezi toată ziua, schimbând nălucile şi tacticile. Reţineţi: fiecare lansare oferă posibilitatea de a captura ştiuca vieţii. Pentru asta aveţi la îndemână două metode de pescuit.
Prima este de a pescui cu vobler în manieră jerking la adâncimi de 1 – 2,5 metri, a doua variantă constă într-o prezentare pe praguri, în ape de 4 – 8 metri, cu năluci suple. Cea de a doua metodă îţi oferă cele mai mari şanse de a prinde trofee. La Bodden puteţi întâlni multe zone balizate care indică ruta ambarcaţiunilor, dar şi faptul că acolo există praguri abrupte care cad de la trei metri la cinci, şase metri. Eu şi Andreas pescuim cu predilecţie în aceste coridoare de trafic, unde am observat că ştiucile preferă să vâneze. Folosim shaduri mari, de 15 – 25 cm, armate cu jiguri de 25 – 30 de grame, turnate pe cârlige 6 – 7 – 8/0. Folosim aceste lestări deoarece curentul în aceste golfuri este destul de puternic, în funcţie şi de intensitatea vântului, iar mărimea nălucilor şi a cârligelor este dictată de dimensiunile capitale care vânează aici.
Am avut şi recorduri negative la Bodden, când am prins o ştiucă de 50 de centimetri la o nălucă de 25 de centimetri, iar prietenul meu a adus la barcă o ştiucă de 30 de centimetri care înghiţise un shad de 15 centimetri. Dar dacă luăm în considerare măsura peştilor-pradă din Marea Baltică, dimensiunile nălucilor noastre se apropie foarte mult de… meniul zilei pentru ştiucile salmastre. Bineînţeles că jiguri mari şi grele necesită lansete puternice, aşa că puteţi să vă lăsaţi acasă gracilele lansete de jigging la şalău. Lansetele de care aveţi nevoie au puteri de lansare până la 40 – 80 de grame şi chiar mai mult, până la 80 – 120 de grame, cu lungimi de 2,4 – 2,7 metri. Această calibrare a echipamentului nu se referă doar la capacitatea de a lansa greutăţile respective, ci şi la calităţile de care au nevoie lansetele pentru a controla astfel de năluci în timpul evoluţiei la adâncime şi în curent. O lansetă depăşită ca putere se va arcui în timp ce imprimaţi nălucii evoluţia dorită, efortul resimţit de vargă atenuând o mare parte din informaţia transmisă de fir atunci când atacă peştele, în timp ce o lansetă corect aleasă ca putere va reuşi să îi transmită pescarului în permanenţă feed-back de la nălucă şi de la eventualii peşti care intră în contact cu aceasta.
Trei tehnici
Folosesc trei tehnici de pescuit cu jig când fac astfel de prezentări cu năluci suple de mari dimensiuni.
Prima este dată de jerkuri, pompaje dinamice, ample ca mişcare din lansetă, care determină jigul să facă salturi de 1 – 1,5 metri, pe un traseu clasic în dinţi de ferăstrău, menţinând mereu contactul cu substratul. Este important ca pe timpii de plonjare să ţineţi lanseta cu vîrful în sus, nu în jos, ca la şalău. A doua metodă este asemănătoare, dar menţin vârful lansetei ceva mai jos imediat după ce am realizat pompajul, căutând să menţin tot timpul contactul cu substratul, evident. În acest mod năluca va plonja ceva mai rapid, spre deosebire de prima tehnică prin care menţinerea vârfului în sus va atenua din viteza de plonjare, menţinând tensiune în fir. A treia metodă este dată de faptul că realizez pompajele (jerks) numai din mulinetă, nu şi din lansetă. Practic, ţin lanseta fixă, imprimând nălucii evoluţia doar din recuperarea rapidă a firului. Indiferent ce tehnică de pescuit folosesc, am rezultate doar atunci când o schimb în permanenţă, alternând cele trei metode descrise mai sus. Schimbarea modului în care se mişcă shadul, uneori şi doar pe parcursul unei singure lansări, vă dă şansa să provocaţi la atac chiar şi ştiucile mai puţin motivate în hrănire. Alteori, doar mulinând mai rapid şi având pompaje mai ample vor fi suficiente pentru a avea atac. Cu cât este mai puternică lanseta, cu atât vă va da un control mai eficient asupra nălucii şi fermitate în înţepare.
O viaţă pentru ştiucă
Modul în care ştiţi să vă folosiţi de cârlige ajutătoare vă poate arăta calea spre succes, mai ales atunci când folosiţi shaduri de mari dimensiuni. Înţeparea ştiucii capitale depinde esenţial de aceste detalii. Eu folosesc două cârlige suplimentare înfipte în burta shadului şi legate cu leader metalic de ochetul jigului, realizând în acest mod un fel de montură ce îmi măreşte şansele să înţep corect peştele. Folosesc ca strună leader împletit din wolfram, de 20 lb rezistenţă şi cu o lungime de 50 de centimetri. Îmi confecţionez singur această strună la faţa locului, în funcţie de necesităţi.
Când vă alegeţi echipamentul, merită să investiţi în calitate. Ar fi foarte trist să pierdeţi ştiuca vieţii pentru că v-au trădat firul, lanseta, cârligul sau mulineta. De asemenea, un peşte care scapă cu o ancoră înfiptă în branhii este condamnat. Un patent lung vă va ajuta să scoateţi jigul şi monturile din cele mai adânci gâtleje de ştiucă şi vă va da şansa să le repuneţi nevătămate în apă.
Oricine care a avut experienţa unei ştiuci de peste un metru lungime prinse în jig nu va uita cu uşurinţă aşa ceva. Aceste ştiuci devin adevărate fiare atunci când le înţepaţi şi îşi folosesc forţa considerabilă pentru a se elibera din ascuţimea cârligelor. Lupta este deosebit de violentă şi trebuie să menţineţi vârful lansetei uşor îndreptat către apă, pentru a nu lăsa ştiucii ocazia să scape de jig atunci când vine spre suprafaţă pentru a face faimoasa lumânare. Chiar şi atunci când credeţi că jigul este înfipt fără scăpare, puteţi avea o surpriză neplăcută la finalul unui salt spectaculos.
Fiţi răbdători, „crocodilii” vânează numai la anumite ore, în anumite intervale de timp. Dacă nu aveţi o nălucă lansată în apă, riscaţi să pierdeţi oportunitatea de a nu pescui când ştiuca record iese flămândă la vânătoare. Adevărul este că cine pescuieşte mai mult are şanse să prindă mai mult peşte. Şi dacă aţi prins, fiţi convinşi că aveţi puterea să şi eliberaţi. Lăsaţi ştiucile să crească pentru a deveni ştiuca vieţii voastre.
Autor: PETER SZTAHOVITZ
Traducere de Mălin Muşatescu
0 comments