„Că vor cu puşca să încerce
Ori poate vor să prindă peşte
Că sunt copii,tineri, bunici
Pe toţi i-am întâlnit aici”
(C.D.F.)
„ Dă, Doamne, iarnă!” cânta atât de frumos Tatiana Stepa numai că magia vocii şi versurilor sale este într-o contradicţie directă cu dorinţele şi speranţele pescarilor. La partea cu iarna poate doar cei împătimiţi de copcărit să simtă un zvâcnet de plăcere, în rest nu cred că vreun alt gen de frate lansetist se bucură de anotimpul acesta rece cu ale sale toane multe. Nici organizatorii de expoziţii nu îşi doresc iarnă în deplinătatea puterilor în preajma evenimentelor pe care le organizează dar se pare că anul acesta atât pescarii câţ şi organizatorii Expo F&H 2020 (pescari şi ei) au trebuit să se confrunte cu o ultimă (sper) răbufnire de orgoliu a doamnei celei reci care a aşternut multe omete peste toată ţara românească, omete pe care le-a spulberat prin suflarea turbată a vânturilor şi a tăiat orice speranţe spre pozitive valori termometrelor, exact în perioada destinată ediţiei cu nr. 5 a evenimentului de interes naţional mai sus menţionat.
Şi aşa cum bine îi șede unui eveniment deosebit el a ţinut aidoma nunţilor împărăteşti din poveştile copilăriei, mai multe zile, adică fix patru în cazul de faţă.
La spartul târgului ca să zic aşa, adică în ziua de duminică (9 februarie) am reuşit şi eu să ajung, împreună cu ai mei prieteni Pavel şi Marcel, a colinda printre rafturi şi năluci, printre lansete şi nade, printre pescari şi vânători, în buricul târgului, la Romexpo în pavilionul B2.
Este al patrulea an consecutiv în care străbat ţara din mijloc de mândru şi dulce ţinut bucovinesc şi până în capitală de ţară pentru a participa la acest eveniment comun al pescarilor şi vânătorilor.
Nu am regretat niciodată până acum după cum nu am regretat nici acum că am făcut această obositoare şi lungă călătorie.
Am avut din nou ocazia ca să văd noutăţi sau să reanalizez lucruri ştiute, am avut din nou ocazia să mă reîntâlnesc cu unii dintre cei mai buni pescari de competiţie de la noi din ţară, am avut din nou ocazia ca să mă revăd cu prietenul Cristi Albu, am avut din nou posibilitatea de a face destul de multe cumpărături completându-mi astfel arsenalul şi trusele dar în special mulţumindu-mi sufletul de pescar, suflet ce tânjeşte după o partidă adevărată de pescuit, acum la ceas încă rece de iarnă.
Prea multe nu ştiu ce să mai spun, prea multe nu ştiu ce să mai adaug, important este faptul că m-am simţit bine, în ciuda oboselii, important este că încă o dată am avut onoarea de a participa la un eveniment atât de important din viaţa fiecărui pescar sau vânător, important, sau poate cel mai important este faptul că deja aştept următoarea ediţiei a Expo F&H, cea din 2021, la care sper să pot ajunge şi de la care sper să plec la fel de mulţumit, dacă nu chiar şi mai mulţumit, aşa după cum am plecat de la toate ediţiile la care am participat până acum.
Dar până atunci urmează un lung şi fructuos (sperăm noi) sezon de pescuit. Să fim cu toţii sănătoşi ca să ne putem bucura de el!
FIR ÎNTINS!
P.S.
Iar pe cei care nu văd decât partea goală a paharului, pe cârcotaşii care nu au decât critici în meniu, pe ei nimeni nu îi obligă să ia parte la astfel de evenimente. Liberi sunt a pleca şi a face alte cele, după cum sună şi versurile celebre ale lui Homer:
„ …Du-te dar, dacă ți-i voia să pleci. Eu nicicând cu rugare
Nu-ți voi cădea să rămâi; cu mine mai sunt doar și alții…”
0 comments