Păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss)

Specie întâlnită în Europa, America de Nord, Africa, Noua Zeelandă şi Asia Mică. În ţara noastră este prezent sporadic în cursul superior al tuturor râurilor şi pâraielor din zonele de munte, dar mai ales în păstrăvării.
Corpul este fusiform, turtit medio lateral, cu solzi cicloizi, ce acoperă întreaga suprafaţă a corpului. Ajunge în mod obişnuit la o talie cuprinsă între 25-30 cm, cu o greutate de 0,9-1,5 kg, dar în situaţii speciale poate atinge chiar 8-16 kg. Gura este terminală sau subterminală, tapetată cu dinţi aşezaţi pe unul sau două rânduri. Dinţii sunt puternici, ascuţiţi şi îndreptaţi spre înapoi. Capul şi operculele sunt lipsite de solzi. Linia laterală este continuă, rectilinie şi dispusă pe mijlocul corpului şi a pedunculului caudal. Marginea înotătoarei dorsale este dreaptă, cea a analei uşor convexă, pectoralele şi ventralele scurte şi rotunjite. Înotătoarea caudală este slab escavată. Culoarea păstrăvului curcubeu variază foarte mult în funcţie de parametri mediali, vârstă, maturitate sexuală, temperatură etc. Fondul general al corpului variază între verde-măsliniu şi galben, mai închis pe spate şi mai deschis pe partea ventrală. Flancurile corpului au în treimea superioară pete negre, dispuse în şiruri longitudinale neregulate; de asemenea, sunt prezente câteva pete negre şi pe cap.

Pe linia mediană a flancurilor, în apropierea liniei laterale, sunt prezente dungi roşii, albastre sau verzui ce produc irizaţii în culorile curcubeului, de unde îi provine şi numele. Înnotătoarele dorsală şi caudală sunt cenuşii, prima cu mici pete negre, iar cea de a doua mai puţin pătată. Înnotătoarele pectorale, ventrale şi anale sunt cenuşii-gălbui. Se reproduce la sfârşitul iernii şi începutul primăverii, când femela depune 1500-2500 de icre/ kg. Păstrăvul curcubeu se hrăneşte cu diferite insecte, moluşte, crustacee, viermi etc. În crescătorii, unde se creşte în mod obişnuit, hrana administrată este granulată.
În râurile noastre montane, păstrăvul curcubeu nu găseşte condiţii prielnice, încercând să coboare în aval. Nu se reproduce în condiţiile naturale de la noi. Deşi mai puţin pretenţios la parametri mediali, nu-l întâlnim decât în păstrăvării, deoarece nu găseşte condiţii prielnice cerinţelor biologice ale speciei.