RATA MARE (Anas platyrhynchos)

rate-mari

Momentul cand siluetele ratelor coboara din inaltul cerului cu viteze ametitoare si manevre demne de un avion de vanatoare, momentul in care ziua sau seara isi fac usor loc invaluindu-se una pe cealalta, acesta este momentul cand uit ca sunt om, ca am probleme sau nu, ca sunt trist sau vesel, uit tot si devin una cu arma gandindu-ma daca sa privesc in continuare spectacolul sau sa apas usor tragaciul. Greu sa exprimi in cuvinte ceea ce traiesti la o vanatoare de rata daca esti un impatimit al acestei vanatori.

As vrea sa ne indreptam privirea prea ratele salbatice pe care le putem intalni pe teritoriul Romaniei. Sunt 16 specii, iar astazi voi vorbi despre rata mare.

rateRATA MARE (Anas platyrhynchos)

Rata mare, asa cum spune si numele este rata salbatica cea mai mare (0,7-1,5 kg) si cea mai cunoscuta la noi, stramosul ratei domestice, poate fi intalnita pe mai tot teritoriul Romaniei, si in mai tot timpul anului. Se mai spune deasemenea ca rata a fost domesticita cu mult inaintea gainii.

Depune incepand cu luna aprile 8-14 oua pe care le cloceste doar femela timp de 24-28 de zile din care ies puii ce sunt apti imediat de mers si innot. Dupa circa doua luni acestia pot zbura. Cuiburile sunt facute pe plauri, in stuf sau alte locuri apropriate de apa. Rata mare poate avea si cate 3 serii de pui pe an in functie de conditiile meteo din zona respective.

Desi  ratele sunt monogame, formand perechile pe viata, nu de putine ori masculul in timp ce femela cloceste, isi incearca norocul si cu alte femele, uneori chiar cu female apartinand  altor specii de rate.

Dimorfismul sexual este evident, ratoiul fiind viu colorat cu capul de un verde metalizat, delimitat de un guler alb, pieptul este de culoare bruna, o culoare de fond alb-cenusie, pe aripi gasim oglinzi de culoare albastra delimitate si ele de doua dungi albe, particulare fiind cele cateva pene intoarse din coada. Femela este de culoare maronie cu dungi negre, brune si albe, avand si ea aceleasi oglinzi pe aripi ca si masculul.

oua

In perioada de dupa clocit, masculul isi schimba penajul semanand foarte mult cu femela, diferenta facand-o culoarea ciocului de un galben-verzui iar la femela galben-cenusiu. Picioarele sunt de culoare galbui-portocaliu.

Hrana este foarte diversificata de la cereale pana la moluste, plante atat acvatice cat si terestre, diverse crustacee si  insect e. Se hraneste atat ziua cat si noaptea, fie pe luciul apei, la mal sau in campurile cu cereale. In apa de multe ori putem observa cum isi scufunda capul cat ii permite lungimea gatului pentru a scormoni fundul apei sau plantele subacvatice in cautarea hranei, iar prin acest comportament se clasifica ca rata de suprafata.

Traiesc circa 10-12 ani si ca si simturi trebuie mentionat vazul care este foarte bun atat pe timp de noapte cat si ziua. Are de asemenea un auz ascutit. Macanitul ratei mari este diferit de la femela la mascul. Cei ce sunt dedicati vanatorii la rata mai stiu ca rata are diverse tonalitati de a macani in functie de momentul zile, activitatea pe care o desfasoara  si locul in care se afla, lucruri de care trebuie tinut cont pentru a duce la bun sfarsit o partida de success la vanatoarea de rata.

rata

In lunile de toamna-iarna cand vremea se strica vine in stoluri mari din nord si se poate intalni in mai toate zonele Romaniei, chiar pana in zonele muntoase daca acolo gaseste ape care sa nu inghete. Daca iarna nu este una dificila ierneaza la noi si cele ce migreaza din nord, in caz contrar acestea isi continua migratia spre sud.

Este o pasare ce are activitate intense seara tarziu si dimineata inainte de rasarit, fiind momentele preferate de venit si plecat de la apa. Inopteaza atat pe luciul apei cat si in campuri daca gaseste hrana si liniste.

Are dusmani naturali de mai toate felurile, de la pasari rapitoare, la vulpe, enotul, nurca, hermelina, dihorul pana la cei acvatici ca somnul si stiuca ce nu de putine ori prind bobocii pe luciul apei.

Avatar
Pasionat de mic de tot ce misca, a fost atras mai tarziu de vanatoare. Cum chemarea naturii nu ii da pace, e mereu in cautare de noi locuri. Slabiciunea sa ramane vanatoarea la gasca si rata, dar raspunde prezent si altor invitatii de a iesi in natura.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *