Omul care vorbește cu pluta

Cu domnul Lali Haraszthy am făcut cunoștință în urmă cu  patru ani. El este președintele Comisiei de competiție din cadrul APS Satu-Mare, fiind un om foarte deschis. Când l-am întrebat despre nade, momeli, competiții,  mi-a spus tot ce m-a interesat, un lucru destul de rar întâlnit printre pescarii renumiți cu care am mai discutat până acum.

Îi datorez mult pentru disponibilitatea si prietenia arătate, de la el am învățat multe lucruri in legătură cu pescuitul stationar.

El este “Omul care vorbeste cu pluta”, a participat la peste sute de concursuri, doi ani la rand a caștigat multrâvnita  “Pluta de aur “. Atât cu echipa cât și individual, a câștigat finale ale campionatelor naționale, concursuri internaționale în Slovenia, Slovacia, Ungaria și România, împreuna cu echipa APS Satu-Mare a câștigat titlul de vicecampion național pe echipe la Focșani în anul 2006.

Azi l-am invitat la un mic interviu lânga o ceașca de ceai.

Ramona Marka: Lali, mă bucur că în sfarsit am reușit să vă aduc la un mic interviu, spuneți-mi vă rog de la ce vîrstă pescuiți?

Lali Haraszthy: Pescuiesc de la vârsta de 11 ani și pescuiesc doar la plută.

Ramona Marka: Cine v-a virusat?

Lali Haraszthy: Nimeni, a fost autovirusare.

Ramona Marka: Și cu ce ați început?

Lali Haraszthy: Am început cu un baț de alun, ață, ac de gămălie îndoit, iar ca plută foloseam o pană.  

Ramona Marka: Și se prindea?

Lali Haraszthy: Primul pește prins de mine a fost un păstrăv. L-am prins cu râmă.

Ramona Marka: Ce înseamnă pentru d-voastă pescuitul la plută?

Lali Haraszthy: Îmi place mult pentru că e cea mai grea technică, cel  mai greu stil si cel mai activ alături de pescuitul la muscă si spinning, dar nu se compară cu ele pentru că necesită mult mai multe accesorii.

Ramona Marka: Care stil vă place cel mai mult?

Lali Haraszthy: De departe pescuitul la Match.

Ramona Marka: De ce?

Lali Haraszthy: Pentru că o consider cea mai complexă technică de pescuit cu pluta, pentru că cere îndemanare nativă, mult antrenament și inteligență.

Ramona Marka: Dacă vă place pescuitul la Match, care dintre concurenții din România vă place cum pescuiește în acest stil?

Lali Haraszthy: După mine cel mai complex este Nica Degeratu din Arad.

Ramona Marka: Pe cine considerați cel mai bun pescar de staționar din lume?

Lali Haraszthy: Steve Gardner din Anglia, el este cel mai celebral concurent pe care l-am văzut, de fapt este creierul din umbră al echipelor reprezentative ale Angliei.

Ramona Marka: Ați avut ocazia să vă întâlniți cu el?

Lali Haraszthy: L-am admirat de trei ori la campionatele mondiale pe națiuni din 1994-1997 si 2007.

Ramona Marka: Vă place un anumit loc de pescuit?

Lali Haraszthy: Îmi plac apele sălbatice natural, nepopulate de mana omului, pentru că e o provocare mai mare și au un farmec anume, sălbaticia, frumusetea locurilor…

Ramona Marka: Care a fost cea mai mare satisfacție a d-voastră ca pescar?

Lali Haraszthy: Titlul de vicecampion național cu APS Satu-Mare și un loc patru în sector la un concurs în Slovenia, unde am reușit să întrec concurenți din Anglia, Franta, Italia, Luxemburg, Belgia.

Ramona Marka: Ce înseamna să fi un concurent de stationar bun?

Lali Haraszthy: Să ai o sinusoida a rezultatelor cât mai lineară în primele 10 locuri ale clasamentelor.

Ramona Marka: Cum vă pregatiți pentru concursuri?

Lali Haraszthy: Obțin cât mai multe informații despre balta respectivă, merg la fața locului, măsor adâncimea apei pe pista de concurs,aflu speciile predominante și mărimea medie a peștilor, poziționarea pistei de concurs să văd de unde pică soarele, condițiile de vânt specific locului care pot crea curenți influențând foarte mult comportamentul peștilor. Orice informație este importanta, structura solului, vegetația. Când am aflat toate detaliile atunci intervine experiența si cunoștințele legate de viața subacvatica, comportamentul peștilor, interacțiunea dintre specii, etc. Din acest motiv consider pescuitul stationar de competiție un sport extraordinar de complex.

Ramona Marka: De ce nu mai participați la concursuri oficiale, adică la Campionatul Național Individual?

Lali Haraszthy: Raspunsul este simplu, scuzați-mi expresia dar m-am scârbit de lupta cu morile în vânt, adică inerția unui sistem învechit, inechitabil, care nu a putut fi schimbat pentru că nu au vrut mușchii unora. De vreo 4-5 ani nu mai particip la ședințele comisiei centrale de competiții pentru că m-am săturat să văd că la aceste ședințe vin oameni in speță, vicepreședinți A.J.V.P.S., contabili, etc care votau sisteme de desfașurare și detalii technice fără o minima competență. În ultimii ani parcă era o ușoară tendință de ieșire din acest tunel, dar până nu se vor solidariza concurenții să tragă la aceeași căruță și să lase deoparte orgoliile și interesele personale sau de grupuri restrânse, nu vor trece de faza “miștocărelilor“, a discuțiilor sterile de pe diverse forumuri, nu vor face pași importanți pe plan internațional. Cel mai elocvent exemplu în acest sens mi se pare fenomenul din țara vecină Ungaria, care la mijlocul anilor 90 era la același nivel al rezultatelor internaționale cu noi, dar prin reformarea sistemului de desfășurare a campionatelor naționale, au reușit ca la ora actual să fie pe primul loc intr-un clasament centralizat al ultimilor 10 ani ale campionatelor mondiale și europene la toate categoriile de vârstă, individual și echipe, senior și senioare.

Este un progres senzațional, dar care are și motive colaterale legate de legislația în domeniul pescuitului recreativ sportiv, al perioadelor de prohibiție, de sprijinul financiar acordat asociațiilor de profil, într-un cuvânt importanței care se dă acestei activitați.

Dar într-o țară unde nu funcționeaza nimic la parametrii normali, de ce ar funcționa tocmai pescuitul sportiv competițional? Din caracatița corupției nu a scăpat nici minunata noastră activitate. Este trista realitatea care ne înconjoară.

Ramona Marka: În încheiere vreți să transmiteți ceva pescarilor tineri care vor să se apuce de pescuitul staționar?

Lali Haraszthy: Să incerce să acumuleze cât mai multe cunoștințe legate de ape, de specii de pești, de orice poate influența o partida reușita de pescuit, iar pentru cei care vor sa guste din plăcerea concursurilor de staționar, să lase orgoliile prost înțelese deoparte și să încerce să se organizeze mai bine la nivel național, aici nu pot să-mi exprim admirația și stima pentru concurenții de muscă, crap si spinning.

Ramona Marka: Mulțumesc mult pentru timpul și interviul acordat, vă doresc numai bine.

Pescuitul staționar este fără îndoială cea mai practicată technică de pescuit, mai ales în perioada caldă a anului. Numeroși pescari, uneori foarte tineri, și-au început ucenicia în ale pescuitului folosind această metoda simplă, dar care este totodată și foarte complexă.

Ne vedem joia viitoare.

Nu uitați! 

 IUBIȚI NATURA ȘI AVEȚI GRIJĂ DE EA!