Calificari pentru Campionatul Mondial de Crap Franta 2009

Am avut timp ca in 10 zile sa ne revenim dupa pierderea la limita a sectorului de la Lates si pornim spre Tancabesti unde avea sa se desfasoare a IV– a mansa a Campionatului National. Aceasta balta ne-a oferit in repetate randuri satisfactii considerabile in partidele de pescuit fie ele competitii sau pescuit de placere. Tragerea la sorti ne-a adus un loc pe care nu mai pescuisem niciodata …pontonul 5. Un loc care , aflat la jumatatea lacului, nu este unul dintre fruntasele in competitii dar din cate am mai aflat de pe la pescari,un loc de “dulapi”(crapi mari trecuti de 12-15 kg). Increzatori ne-am instalat, am amenajat standul cu mare atentie , pentru ca pontonul nu este destul de mare pentru a avea loc  toate bagajele pe care le transportam la o competitie. Era oricum primul pescuit pe un ponton la Tancabesti.

Punctarea amurului in aceasta mansa, ne dadea sperante mari pentru ca pe acest ponton, s-au prins in repetate randuri exemplare mari ale acestei specii. Nu suntem noi neaaparat niste experti in pescuitul amurului dar …ne descurcam.
Incepe concursul si primul lucru pe care-l facem este sa gasim un loc propice pentru abordarea amurului. Zona destul de maloasa, chiar si aproape de ponton ne-a facut mai grea cautarea zonei dorite, de mentionat fiind faptul ca amurul se hraneste in zone cu fund tare si fara mal sau tocatura de iarba.
Negasind asa ceva am zis sa construim noi o astfel de zona. Stiam foarte bine ca aruncand nada intr-o zona restransa, nada compusa din prafuri , boabe de porumb moi si dulci, vom atrage in zona toate speciile posibil, si existente in balta, carasi, platici, rosioare, ciortani…tot. Pesti adunati  incep forfota in zona nadita, nefacand altceva decatcuratarea zonei prin faptul ca scormonind intr-una substratul se ridica de pe fundul apei si este purtat de curent spre alte zone. Aceasta este o operatie care da rezultate cam in 12-20 ore.
Asa a si fost, in primele 12-15 ore nu am avut decat o trasatura dupa care am inceput sa prindem ziua cativa amuri, noaptea crapi. Conform asteptarilor am punctat cu cativa amuri de 9 kg, 11 kg, 14 kg. Surpriza neplacuta ne-au facut-o “dulapiorii” pe care-i asteptam. Trageau si crapii dar nici unul mare, 3 kg, 6 kg, 7kg, 8 kg… buni si astia numai ca nu erau foarte multi , iar singura noastra sansa sa ne impunem era sa crestem la media de greutate a pestilor.  In ultima noapte, dupa  o ploaie torentiala de dupa-amiaza, am avut o serie de 11 pesti, cel mai mare 12.5 kg, noapte in care am si urcat in clasament, dar mi-am si zdruncinat creierii din cauza unei derapari pe lemnul imbibat, urmata de o cazatura cu rasucire in aer. Era sa ma duc direct in apa, numai ca am apucat sa-mi lungesc mainile si sa  apuc  una din scandurile pontonului. Grele incercari!

Una peste alta  am avut o evolutie ascendanta, prinzand din zi in zi mai bine, si mai bine. Dar cu tot efortul depus nu am reusit sa prindem mai mult de 193 kg. Acesta cantitate , in ultima dimineata ne dadea speranta ca putem urca pe locul 3 pe sector daca i-am fi intrecut pe baietii de la Pitesti (Marius Barbu – Marius Din) de care ne mai desparteau 4 kg. Le-am suflat atat de tare in ceafa incat s-au speriat si de frica au mai prins in cateva ore( vreo 6)  inca 80 kg si au casticat sectorul. cu 270 kg., e adevarat la o diferenta de cateva sute de grame de locul  urmator.
In aceste conditii noi am ramas pe locul 4 pe sector, rezultat care nu ne avantaja cu nimic, dar nici nu ne facea rau. Pur si simplu pierdusem inca o sansa de a rezovla calificarea prin obtinerea celui de-al III-lea rezultat bun care ne mai lipsea, avand pina atunci 6 puncte din 2 rezultate.(1 si 5).
Partea mai dificila era ca dupa aceasta mansa s-au mai ridicat in clasamentul general echipe care din acel moment mareau numarul pretendentelor la Lotul National. Deja erau 11 echipe cu sanse de calificare in ultima mansa. Greu…din ce in ce mai greu.
Dar intotdeauna concursurile cu miza mare au fost specialitatea noastra, pentru ca eu si Mihai am avut mereu ceva in plus fata de adversari in conditii extreme de stres si tensiune  in concursuri. Asa ca aveam incredere in ultima mansa chiar daca se desfasura pe un lac din jud Bihor, lac pe care il vedeam pentru prima data in viata…Livada

Articolele de mai jos ne-au fost furnizate de catre Gabi Tomulescu, Campion National al Romaniei la Individual in anul 2007 si Vice-Campion National in 2009 in echipa cu Mihai Stanescu, ambii fac parte din CS Carping Club. Articolele sintetizeaza mansele de calificare in lotul national care a reprezentat Romania la Campionatul Mondial din Franta 2009.