Lansete de crap (2)

Spuneam in articolul precedent despre lansete ca exista o atractie certa a publicului pentru blancurile cu aspect de fagure, din motive estetice. Desenul geometric al fibrelor de carbon impletite arata mai bine decat carbonul unidirectional (UD). Unele blancuri duc tesatura impletita pana la mufa sau, altele merg cu ea pe primele doua treimi, altele o urca pana in varf. Tesaturile difera ca aranjament, greutate si calitate a materialului, ceea ce se va reflecta in pretul blancului. Sunt pescari care prefera ca „fagurele” sa fie intins pe toata lungimea blancului, chiar daca acest lucru nu ajuta neaparat blancul, poate sa fie doar un element de decor. Blancul-fagure, datorita fibrelor transversale, asigura o mai buna rezistenta la ovalizare, dar numai pana la un anumit diametru, dincolo de care nu prezinta avantaje fata de blancul unidirectional. La o lanseta de crap, poate fi util pe talon si eventual pe prima parte a varfului, in timp ce pe varf poate fi inlocuit cu carbon UD. Structural, la diametrul lansetei pe varf, blancul UD e la fel de bun si nici nu adauga in greutate.

La unele modele, blancul-fagure e prezent doar in zona mandrinei, de regula sub ea, dar si pe o mica portiune deasupra ei. Ce ne spune asta despre lanseta? Ne spune ca producatorul e constient de impactul comercial al unei tesaturi impletite, care transmite o impresie de robustete si eleganta, si a pus-o in locul cel mai vizibil, ca sa atraga atentia. Zona mandrinei e zona cea mai fotografiata la o lanseta de crap. Ca efect cosmetic, fagurele e eficient, dar e putin probabil sa aiba si un rol structural.

Cateva cuvinte despre culoare. Culoarea e unul dintre cele mai puternice elemente de decor ale blancului. Majoritatea producatorilor vand blancuri gri, in culoarea naturala a fibrei de carbon, dar unii livreaza la cerere si blancuri colorate. Pigmentul de culoare este adaugat in lac, in faza de finisare a blancului. Culoarea poate sa transforme un blanc, mai ales unul netragator la prima vedere. Bine slefuit, acoperit cu un strat stralucitor de lac si aureolat cu o culoare spectaculoasa, blancul va fi de nerecunoscut. Daca lanseta a fost facuta pe comanda, in serie mica, singurul risc este ca, daca se intampla sa rupi un segment si vrei sa-i inlocuiesti, e posibil ca noul segment sa nu mai aiba aceeasi nuanta, atat pentru ca e nou, cat si pentru ca nuanta initiala nu va fi reprodusa exact.

Blancurile lacuite pot avea insa o problema pe termen lung. Chiar si la cele mai bune lansete, lacul se depreciaza in timp si lasa apa sa se infiltreze sub el. Cand lanseta e expusa la umiditate prelungita (ploaie, bruma, roua), apar pe blanc pete albe, ca un mucegai. Daca problema se agraveaza, se ajunge ca intreaga lanseta sa fie acoperita de ele. Pe masura ce lanseta se usuca, petele albe incep sa dispara sau pot fi sterse. Problema nu este, cum s-ar putea crede, specifica lansetelor ieftine. Dimpotriva, am intalnit-o in special pe lansete premium, carora li s-a dat un finisaj stralucitor cu lac, in timp ce la modele mai simple lacul n-a fost folosit… poate ca din economie. Unele lansete sunt lacuite numai pe matisaje – nu vor fi scutite nici ele de pete albe. Exista diverse solutii de curatare si reimpermeabilizare a lacului, dar niciuna mi s-a parut eficienta. Petele albe nu influenteaza cu nimic felul in care lucreaza lanseta, atat ca dau o impresia dezagreabila. Tendinta actuala este de a renunta la finisajul lacuit, inlocuindu-l cu un finisaj mat.

O tema larg dezbatuta de cumparatori este originea blancurilor. Marea majoritate a firmelor care vand lansete de crap nu sunt OEM (Original Equipment Manufacturer, fabricant original). Nu fac blancuri, nu au capacitati de productie proprii. Le cumpara gata facute de la producatorii adevarati si le eticheteaza cu numele lor. Cine sunt acesti producatori adevarati? Unii sunt in Europa si ii stim foarte bine, sunt firme cu reputatie, care si-au facut numele cunoscut, in timp ce restul se gasesc in alte parti ale lumii si prefera sa ramana anonimi pentru public. O lanseta vanduta de o firma din Anglia, de pilda, e putin probabil sa mai fie englezeasca altfel decat prin design. Ca si alte produse, s-ar putea sa fie „made in China”. De altfel, in ultimele decenii, de cand majoritatea firmelor au mutat productia in Asia, destule blancuri considerate englezesti pur-sange au inceput sa fie fabricate in China sau in Koreea, fara ca publicul sa bage de seama. Pretul ridicat nu e un indiciu al sursei. Nu e nici un indiciu al calitatii. E doar o strategie de marketing prin care un produs e facut sa para mai atragator.

Are vreo importanta unde e facut blancul? Da, poate avea importanta, dar e destul de nuantat in ce fel. Blancurile cu producator cunoscut ofera o anumita certudine a calitatii, in timp ce blancurile cu origine neprecizata sunt cateodata experimente facute pe buzunarul pescarilor, dupa cum nu e exclus sa fie si excelente. Pe de alta parte, din punct de vedere practic, exista lansete pe segmentul medium – indiferent unde sunt produse – care ofera 90% din performanta celor mai scumpe modele, care costa de trei, patru ori mai mult. Pot arunca la fel de bine, pot da aceeasi satisfactie in dril, pot fi la fel de elegant construite.

Se justifica diferenta de bani? intreaba publicul. Pentru unii se justifica, iar pentru altii, nu, in functie de bugetul si de psihologia consumatorului. Decalajul tehnic intre modelele premium si modelele de pe segmentul mediu mi se pare, insa, mai mic decat diferenta de pret dintre ele.

In concluzie la capitolul blancuri, nu m-as orienta in alegerea unui blanc dupa aspect (ce poti sa vezi la un blanc nu e edificator), nici dupa materiale (nu se pot verifica si, in general, nu se pot intelege) si nici dupa pret (care poate fi pacaleala suprema). M-as orienta dupa reputatia obtinuta de blanc si de producator si, cel mai important, dupa teste. Regula de aur: try before you buy! Testeaza inainte sa cumperi.