Colorata sau nu, aromata, aditivata, ambalata pentru pescari parca si nu pentru pesti, nada este una din barierele ce despart reusita de esec.
Din pacate, nici o punga de nada nu va da explicatii pentru modul in care se desfasoara o partida de pescuit si in majoritatea cazurilor isi primeste nefondat “perdaful”. Sutele de partide cu juvelnice goale si uscate au creat mitul ca nada este responsabilul principal pentru un astfel de rezultat.
Plecand de la afirmatia anterioara, va supun atentiei cateva detalii care in majoritatea cazurilor sunt omise: Ph-ul apei, tipologia substratului, adancimea vadului, relieful zonei de pescuit, curentii apei si nu in ultimul rand anotimpul in care pescuiti.
Intrebare: Poate o punga de nada sa controleze atat de multi factori?
Raspuns: CATEGORIC NU!
Intrebare: Cine are trebui sa o faca in acest caz?
Rapuns: PESCARUL!
Fiecare punga de nada contine elemente de baza menite sa ofere pestilor un minim de hrana cu provenienta vegetala (spartura de cereale – grau, orz, porumb). Un alt factor determinant in reteta nadei este GRANULATIA la care a fost pregatita.
Din acest punct se face impartirea pe clase:
Punctul 5 genereaza alte clase de nade:
Detaliile legate de zona unde pescuiti si cele legate de nada si modul in care functioneaza trebuie analizate cu mare atentie. Relatiile nu le stabileste producatorul nadei ci pescarul.
Ca exemplu, pentru o partida de pescuit obleti, vom avea nevoie de o nada pentru pesti cu gura mica/ pentru masa apei /stimuli vizuali /stimuli olfactivi.
Vom parcurge in urmatoarele materiale, notiuni legate de mecanica nadei, dozarea corecta a aditivilor din punct de vedere cantitativ si tehnici cu privire la volumul de nada ce trebuie utilizat corelat cu durata unei partide.
3 Comments