Expo, number four – Succintă expunere despre Expo F&H 2019

„Pescari de vise ai lui fii

Şi vânători de reverii

De-a valma printre jucării.”

(David Boia  – Copiii poetului)

I – Intro ( foarte scurt)

Cât de repede trece timpul! Parcă mai ieri eram la editia a III- a a Expo F&H că deja iar sunt în drum spre Bucureşti pentru a participa şi la ediţia din 2019. Distanţa dintre dulcea Bucovină şi capitală nu mai pare aşa de mare atunci când ştii că vei asista la un eveniment anual atât de important pentru orice pescar şi vânător. Nu îmbrăţişez ambele pasiuni, dar dragostea mea pentru pescuit nu are limite.

          Mă însoţeşte un bun prieten, Gerard, pescar pasionat şi el, care va asista pentru prima dată în viaţa sa la un astfel de eveniment. Dacă eu am experienţa a două ediţii anterioare ale Expo F&H la care am participat şi am o oarecare idee despre ce şi cum va fi acolo, pentru el este o experienţă total nouă. Abia aştept să aud ce părere va avea la final!

II- Cuprins ( nu atât de lung pe cât ar trebui)

          Nu o să insist asupra duratei şi oboselii drumului sau a orelor  petrecute în aşteptarea deschiderii pavilionului B2 de la Romexpo, locul de desfăşurarea a evenimentului pentru care veniserăm la Bucureşti, deoarece erau lucruri pe care ni le asumaserăm. Important era ce vom găsi acolo.

          Referindu-mă strict la organizare pot spune că mi-a plăcut faptul că au fost gândite foarte bine căile de acces spre standuri, multe şi destul de late, pentru a se evita aglomeraţia şi a conferi astfel un aer de oarecare relaxare.

În luna septembrie a anului trecut au demarat lucrările pentru această ediţie a Expo F&H, aşadar jumătate de an de muncă, iar rezultatele se văd abia acum.

Unii vor aprecia expoziţia, alţii nu, pentru că aşa este şi firesc să fie. Încă de pe vremea latinilor ştim că gusturile nu se discută (de gustibus non est disputandum).  Cred că la aprecierea şi evaluarea concretă şi corectă a unui lucru, a unui concept, a unui eveniment, etc., ca prim reper de evaluare trebuie să folosim autocunoaşterea, autoimplicarea şi automotivarea faţă de ceea ce evaluăm. Să vedem clar ce aşteptări avem noi de la acel ceva, să vedem unde anume ne situăm cognitiv pe scara obiectivă a informării în domeniul respectiv şi să avem parametri viabili de comparaţie cu valori predefinite la standarde recunoscute ca fiind de cel mai înalt nivel.

          Despre expozanţi ar fi multe de spus. Unii s-au organizat mai bine, alţii rămânând puţin datori la acest capitol, unii au fost foarte atenţi cu vizitatorii şi deci implicit cu potenţialii clienţi, alţii au fost ceva mai indiferenţi, părând că sunt acolo doar la trecerea timpului. Dar aşa este în economia de piaţă. De aceea unii au succes iar alţii nu. Cert este că în majoritatea cazurilor, chiar şi dacă nu cumpărai nimic de la vreun stand, dacă cereai informaţii acestea iţi erau furnizate cu multă amabilitate. Un lucru pozitiv aşadar.

          Despre standurile adresate discipolilor zeiţei Artemis pot spune că faţă de ediţiile anterioare la care am participat, anul acesta ele au fost mult mai numeroase şi mai diversificate.

Dar să revin la standurile pentru care am venit eu la expo, cele de pescuit. Faţă de anii trecuţi am văzut multe firme noi dar am observat şi lipsa unor firme care fuseseră la ediţiile anterioare. Dar aşa e viaţa. Nimeni nu te poate obliga să faci ceva anume. Unii poate nu au putut veni, alţii poate nu au dorit să participe. Cert este doar faptul că nu cred că a existat vreun expozant care să nu îşi fi atins scopul prin această participare la expoziţie. Părerea mea este că nu atât vânzările concrete contează atunci când participi ca la un eveniment de genul acesta ci perspectivele care ţi se deschid. În cele patru zile de ezpoziţie ai ocazia să îţi faci o mulţime de relaţii concrete, să consfinţeşti contracte noi, să demarezi proiecte alături de noi parteneri, să reuşeşti să surescitezi interesul pulblicului larg asupra produselor pe care le expui sau a ideii de afacere pe care o promovezi. Ai tot timpul să observi, să vezi noile tehnici de marketing, de dezvoltare şi să urmăreşti de la locul faptei trendul pieţiei. Cu alte cuvinte ai ocazia să prosperi atât financiar dar şi din punct de vedere al dezvoltării pe viitor a afacerilor tale. Deci, cine are ochi de văzut, să vadă!

Interesul publicului a fost mare. La ora deschiderii multă lume, chiar foarte multă, aştepta în faţa uşilor iar apoi la intrare a fost mereu un dute-vino constant.

Îmi făcusem de acasă o listă de cumpărături pe care din păcate nu am reuşit să o concretizez în totalitate deorece unele dintre produse erau doar expuse fără a se şi vinde efectiv în expoziţie, dar am găsit rapid alte şi alte produse care mi-au luat ochii şi care mi-au golit buzunarele. Deci până la urmă s-a adeverit şi la mine vorba aceea cu „nu este pentru cine se pregăteşte…”.

          Am făcut destul de multe cumpărături şi dacă aş mai fi putut aş mai fi făcut încă. Mereu vezi ceva ce iţi trebuie, mereu vezi ceva ce ţi-ai dori să ai, dar din păcate bugetele nu sunt infinite şi a trebuit să mă mulţumesc să îmi cumpăr ceea ce am considerat că este prioritar ( nu că în mintea noastră, a pescarilor, nu ar fi totul prioritar). Am văzut produse de la 1 leu bucata şi până la produse al căror preţ expimat în euro era scris cu 5 cifre. Aşadar de toate pentru toţi, pentru toate gusturile şi buzunarele.

          De fiecare dată când iau parte la vreun astfel de evniment ştiu că mă voi întâlni cu pescari versaţi, a căror valoare nu poate fi pusă la îndoială. Aşa a fost şi acum. Întâlnirea cu Andrei Sava ( campionul în exerciţiu al României, fost campion mondial si cu o clasare excelentă la Jocurile Mondiale de Pescuit din Africa de Sud în 2019) a fost ca o ploaie de vară, frumoasă şi reconfortantă. Nu ai cum să nu te molipseşti de eterna sa bună-dispoziţie deoarece Andrei zâmbeşte mereu. Nu l-am văzut niciodată supărat. Amicul meu Gerard, care l-a întâlnit pentru prima dată pe Andrei a rămas surprins de modestia şi de bunul simţ al acestui om, care indiferent de cât de sus a urcat pe scara gloriei în lumea pescuitului de competiţie a rămas cu picioarele pe pământ, netrebuindu-ţi nici o prăjină ca să îi ajungi la vârful nasului atunci când îl întâlneşti. Un om simplu, un om sociabil, un om fain (cum se spune) şi un pescar desăvârşit.

          Dacă tot este să vorbim despre oameni, nu pot să nu admit că unul dintre motivele pentru care merg an de an în ultimul timp la Expo F&H este acela de a mă întâlni cu Cristi Albu. Nu cu Cristi Albu organizatorul evenimentului ci cu Cisti Albu omul, cu Cristi Albu prietenul. Nu am petrecut foarte mult timp împreună, el având de rezolvat o mulţime de probleme organizatorice, dar am reuşit totuşi să ne întreţinem o vreme. Pe lângă multe altele mi-a povestit cu mare bucurie şi mândrie părintescă despre isprăvile pescăreşti ale fiului său Mihai, care în ciuda anilor puţini pe care îi are promite să devină un mare pescar. Fir întins Mihai şi să ai o viaţă frumoasă alături de familia ta! Multă stimă Cristi!

          Dar timpul a trecut, banii s-au cheltuit, ochii au fost fascinaţi de cele ce au văzut, sufletul s-a bucurat de oamenii pe care i-am întâlnit iar ziua s-a scurs, astfel că iată-mă din nou în autocar pe drumul de întoarcere. Motorul toarce ritmic, noaptea se adânceşte în catran iar pleoapele mă dau zălog unui Moş Ene venit la el cu o traistă uriaşă cu vise şi visuri pescăreşti tocmai pe pofta inimii unui pescar abia ieşit de la o expoziţie minunată de profil.

III –Încheiere (ultra scurtă)

          După cum am, spus la introducere eram curios ce va avea de spus amicul meu Gerard despre eveniment. A răspuns într-un singur cuvânt: „SUPER”!

          Ce să mai adaug? Nimic,  deoarece esenţele fine se ţin în recipiente mici.