Streetfishing-ul (pescuit stradal in mijlocul orasului) in Bucuresti se bazeaza de cele mai multe ori pe biban. Ceea ce in aparenta este un lucru facil, sa prinzi biban, in realitate, pe apa, nu e chiar asa. Echipamentul foarte fin, perioadele din zi cand se hraneste, conditiile de pescuit sau tehnica sunt cateva repere de care trebuie sa tii cont daca vrei ca la capatul firului sa ai bibani sariti de 25-30 de centimetri.
Sunt in Bucuresti cativa pescari care au dus acest stil de pescuit la un nivel foarte ridicat, pescari care de fiecare data aduc in fata aparatelor de fotografiat pesti comparabili cu altii prinsi in lacuri mult mai celebre. Va invit astazi sa cunoasteti 4 dintre acesti pescari, care mai mereu pot fi intalniti pe malul Dambovitei. I-am rugat sa imi raspunda la intrebarea …
Cuprins
Cand vine vorba de sezonul rece, iar tinta mea este bibanul, iau in considerare mai multi factori care pot influenta o partida pe pescuit. Vantul puternic, pesti cu un apetit de hranire nu foate pronuntat, orele de pescuit pe lumina mult mai putine fata de restul anului si substratul care de cele mai multe ori e compus din vegetatia putreda care imi amortizeaza contactul jigului cu eventualele praguri, denivelari, obstacole, etc…
Echipamentul folosit este compus dintr-o lanseta din gama UL -L Major Craft Solpara SPS T732M custom, cu varf tubular; ador acest tip de lansete pentru ca au o rezonanta mai buna in blank fata de cele cu varf plin, lanseta cu actiune moderat-rapida, lungime 7’3″ si putere de aruncare 0,5-7 g. Mulinetele folosite sunt tot pentru clasa UL-L , respectiv Daiwa Certate 2000 si Shimano Twin Power C2000S, ambele cu raport mic de recuperare. Folosesc fire multifilament de 6 lb, Sunline Super PE si Momoi Ryujin PE, ambele „fluorescente”, intrucat ofera o vizibilitate sporita si pe timpul serii.
Cum imi selectez bibanii? Cu greu! Plec de acasa cu premiza ca mai bine sa am 2-3 drilluri pe masura, fata de 15-20 cu bibani care poate nu merita nici fotografiati. De-a lungul timpului am dedus ca bibanii mari, a se intelege > 27-30 cm, sunt exemplare solitare, care nu umbla in banc sau care stau cantonati cu „grupa mica”. Incep in a-i cauta prin locuri cu apa mai adanca, ma deplasez mult si fac multe lanseuri in stil evantai.
Naluca ce mi-a adus printre cele mai frumoase exemplare de biban si pe care o folosesc cu incredere de fiecare data este un Grub Big Bite Baits, Paddle Tail Chartreuse Shine 1,75″ armat pe un carlig tip trailer cu ochet cat mai mare; acesta din urma atasat unei bile de plumb articulate. Acest tip de naluca si libera sa miscare, oferita de ochetul cat mai mare al carligului trailer, imi dau posibilitatea sa ma joc efectiv cu bibanii.
In mare parte joc naluca din varful lansetei si mai putin din mulineta, recuperarea mult mai lenta, iar firul in permanenta tensionat. Marimea destul de mica a grubului si lestul articulat permit o pozitionare oblica-verticala a nalucii, imitand un pestisor care se hraneste pe substrat, fapt care ajuta bibanul sa absoarba mult mai usor „prada”, dar in primul rand nu se va adanci in mal, plante moarte sau abundenta de frunze cazute din coronamentul copacilor ce umbresc Dambovita.
Greutatea jigului variaza in functie de vant; de obicei folosesc bile de 3 sau 4 grame, dar atunci cand ma deranjeaza vantul nu ezit in a adauga bile de 5-6 grame. Avantajul e ca pot pastra naluca si trailerul si din doua miscari schimb greutatea. Marele avantaj al Grub-ului Big Bite Baits Paddle Tail e forma sa cilindrica, care imi permite lanseuri lungi fara a flutura in aer; se gasesc in diverse marimi si culori si cu un pret de neconcurat!
Începutul sezonului în pescuitul bibanului pe raul Dambovița reprezintă pentru mine pescuitul de mare finete. Nalucile pe care le folosesc în general la biban sunt cele soft, între 1,5-5 cm, de regulă culori închise cu glitter verde, rosu sau albastru pe timp de zi, iar gold pe timp de noapte.
Una dintre nalucile care a dat cele mai bune rezulte este o imitație de vierme de la TICT, care vibrează la cea mai mică atingere. O altă calitate a acestei naluci este forma sa, care permite ascunderea cât mai mult a cârligului, aspect esential în pescuitul de finete.
Jigurile pe care le folosesc nu depășesc 3 grame întrucât apa nu are mai mult de 1,5-2 m; rareori cand vântul bate puternic folosesc 5 grame, iar naluca o recuperez întotdeauna liniar pe substrat, cu mici stopări, având în vedere că bibanul în perioada aceasta nu urmărește naluca, apa fiind foarte rece.
TICT Sram Ultimate Tuned – UTR 67 smr este lanseta pe care o folosesc în pescuitul bibanului, pana în prezent cea mai senzitivă lansetă pe care am pus mâna, iar mulineta Daiwa Certate 2004. Firul folosit de mine nu depășește 4 lb, ceea ce mă ajută să lansez cu ușurință jiguri de 0,5-2 g.
De cele mai multe ori pescuiesc cu naluci soft pe raul Dambovita, cu jiguri de 3 grame atunci când este apa oprita și cu 5 grame când se uzineaza la barajul de la Crangasi. Ziua prefer sa pescuiesc cu naluci ale caror culori au nuante inchise.
Pe scurt, naluca ce mi-a adus cele mai multe capturi si in care am incredere deplina este Rapture Power Shad de 2 inch (~5 centimetri), naluca pe care am folosit-o si intr-un concurs desfasurat pe raul Dambovita cu niste vreme in urma si cu ajutorul careia am urcat pe prima treapta a podiumului.
Situatia se schimba atunci cand pescuiesc pe timp de noapte. In astfel de momente prefer nalucile soft in culori deschise si daca se poate cu mult glitter, cum ar fi Bass Assassin Curry Shad. Culoarea perfecta, in opinia mea, este Chartreuse/Silver Glitter.
In perioada rece folosesc gruburi cat mai mici, de 1″ (preferate fiind cele de la Mann’s), armate pe microjiguri de maxim 3,5 g si carlig cat mai mic. Cele de 8 si chiar 10 nu rateaza nici pestii mici, fie ca sunt pe jiguri articulate sau turnate. Pe montura articulata pun in special creaturi (nimfe de la Rapture si Berkley, larve de la MicroKiller) si „viermii” (Polaris, Tipsy sau Cruel Leech de la Crazy Fish), acestea avand nevoie de un grad de libertate mai mare fata de un grub. Daca vorbim de culori, cel mai des folosesc culori inchise (Motoroil, Watermelon sau Violet), iar daca nu dau rezultate, schimb pe culori un pic mai deschise (Honey, Rosu, Gri).
Ca stil de recuperare, folosesc o recuperare mai putin agresiva, cu zvacniri usoare din varful lansetei si pauze mai lungi. Am observat ca bibanii mici ataca in momentele in care reluam recuperarea, iar cei mari pe cadere. La cei mari, de cele mai multe ori observ muscatura urmarind firul, fara sa simt atacul in lanseta.
Un alt lucru de retinut ar fi ca, in timpul zilei, atacurile au loc la distanta mai mare de mal. Dupa ce se lasa intunericul, atacurile mai dese sunt langa mal, in momentul in care am ajuns cu naluca la baza dalelor inclinate sau chiar pe acestea.
S-a intamplat ca, imediat dupa dezghet, cand puteam pescui doar pe portiuni mici in apropierea stavilarelor, sa am doar cateva atacuri anemice si sa nu reusesc sa intep niciun biban. Am schimbat montura, am trecut pe drop-shot, cu un „vierme” rosu (Cruel Leech – Crazy Fish), iar atacurile au fost mai puternice si au venit si capturile. E o montura de incercat (poate cea mai buna) in perioada rece. Nu trebuie decat sa fie recuperata foarte incet in timp ce este „jucata” discret din varful lansetei.
Pentru asta e nevoie de o lanseta foarte senzitiva, iar Savage Gear Finezze 3-12g s-a descurcat excelent. Combo-ul pe care-l folosesc in momentul de fata este: lanseta Savage Gear Finezze 3-12g ML, 1,92m, fast, mulineta D.A.M. Camaro 620FD, fir Spiderwire Ultracast 0.10 verde fluo, inaintas Jaxon Fluorocarbon coated 0.18, microjiguri turnate Relax pe carlige Fudo si Jaxon pe carlige Owner, jiguri articulate Spro sau home-made si carlige cu ochet mare Owner.
0 comments