Care este lingura de știucă preferată pentru pescuitul pe apa curată, cu adâncime mică și vegetație?
OVIDIU RISTIVAN
Gipo Dolinger – Berti Linx
O privire în analele pescuitului ne dezvăluie foarte repede cât de strânsă este legătura între linguri și știucă. Într-o eventuală statistică vizavi de nălucile pentru știucă, lingura cred că rămâne lejer pe primul loc în preferințele celor ce o vânează pe Doamna Essox în partidele de pescuit. Găsim lingurile în rafturile diferitelor magazine sau în gențile manufacturierilor în diferite forme și dimensiuni astfel încât alegerea unei preferate este din ce în ce mai dificilă.
Pentru mine, care trebuie să recunosc că nu sunt un pescar înrăit de știucă, lingura preferată este Dolinger, pe care am găsit-o de ani buni în magazinele Gipo, în diferite culori sau greutăți. În funcție de apa pe care pescuiesc și de adâncimea la care trebuie să ajung cu lingura folosesc greutăți adecvate, astfel că pe apa unde bradișul este sus, iar apa “pescuibilă” e destul de mică, mă opresc la un Dolinger mai ușor și evident acolo unde îmi permite adâncimea folosesc greutăți mai mari. Deși dimensiunea și greutatea sunt considerate importante, cred că și curbura sau cotul de pe lingură au o importanță majoră în atragerea știucii. De aceea poate Dolinger este pentru mine lingura nr. 1 la știucă, atunci când știuca preferă lingura și folosindu-mă de evoluția ei generată de curbura de pe suprafață o pot purta sau lăsa să plonjeze în locurile unde bănuiesc că se ascund capturile și nu o dată am fost foarte mulțumit de rezultate.
Pe lângă Dolinger mai folosesc vestita Irlandeză cu două ancore din același raft al magazinelor Gipo. În ultima vreme am folosit Linx-ul de la Berti, alături de celelalte două și pot spune că acestea sunt lingurile mele preferate.
Acolo unde brădișul este aproape de suprafață, pescuiesc cu bățul într-o poziție ridicată, mai aproape de verticală, folosindu-mă de acțiunea bățului specific pentru știucă, astfel încât să pot purta și juca din vârf năluca, ademenind știuca pe aceste suprafețe.
Pe ape mai adânci, după mulinări repetate fac stopul de rigoare și las lingura să cadă spre adânc astfel încât prin acțiunea generată de curbura de pe suprafața aceasta devine irezistibilă pentru dințoasele din apele noastre.
Cu succes am folosit aceleași linguri în Croația anul trecut unde, alături de năluci soft, Dolinger a reușit să îmi aducă alături de partenerul meu un titlu de vicecampion într-o competiție internațională împotriva reprezentanților din alte 8 țări.
Vă sfătuiesc să căutați și să folosiți cu încredere Dolinger și rezultatele nu vor întârzia să apară. Nu uitați un singur lucru, în pescuit nu există legi și e nevoie de perseverență înainte de orice.
Fir întins și știuci pe măsura dorințelor voastre.
ADELIN AVRAM
O nălucă pe care mulți pescari o evită din cauza rateurilor mult mai dese, dar care poate fi folosită în situațiile în care celelalte năluci spun pas, este oscilanta antibrădiș. Simplă și bine gândita, ea evoluează execent în apa mică, dar mai ales acolo unde structurile nu permit evoluția nălucilor cu cârlige neprotejate. Avantajul e că poate fi jucată atât pe loc, în trestii cât și la baza acestora, dar și trasă linear de-a lungul unui brâu de nuferi, fără să existe riscul de a o agăța, datorită cârligului protejat de sârmă de oțel. Se comportă excelent chiar și atunci când facem jaloane prin labirintul de brădiș, acolo unde de multe ori știucile nu se lasă scoase cu una cu două. Pentru a se face remarcată mai bine, oscilanta antibrădiș poate fi prezentată în culori cât mai vii, preferate de știucile active sau, atunci când apa e foarte limpede, iar știucile apatice, putem alege culori naturale, care să nu inhibe atacul. Un alt aspect foarte important este că poate fi lansată cu ușurință la distanțe mari, astfel încât să putem acoperi suprafețe mari de apă fără să ne trădăm prezența de aproape. Pentru mine e una din nălucile care fac treabă bună în ape de-o șchioapă invadate de vegetație.
SEVER GROSU
Berti Țac
Nu pot spune că am o lingură preferată pentru acest tip de pescuit. Identificarea lingurii care asigură cele mai multe capturi presupune un proces de schimbare continuă a nălucilor până ajungi la acea lingură la care gradul de agresivitate al știucii este cel mai mare. Din trusa de linguri aș alege, în orice caz, o lingură ușoară care să asigure o portanță mai mare, care să evolueze de la suprafața apei până la iarbă într-un timp cât mai lung. Poate fi și o lingură mare, medie sau mica. Prefer lingurile care evoluează bine pe cădere, dar și pe tracțiune. Forma lingurii o aleg în funcție de gradul de agresivitate al peștelui: bătaie măruntă și deasă pentru pește slab activ, bătaie largă și violentă pentru peștii foarte active. Asta e o regulă pe care o mai încalc deoarece pescuitul nu se bazează numai pe matematică pură.
La ultimul pescuit într-o baltă cu apă curată, vegetație și adâncime medie am prins cel mai bine cu o lingură Țac de la Berti, de 5 grame și 5 cm lungime. După 4-5 modele, de dimensiuni similar, folosite în acea partidă la care am avut numai rateuri, am ajuns să iau din trusa și această lingură, la care am avut cele mai violente atacuri, fără rateuri. Știuca ataca pe o recuperare în zig-zag: lansam lingura, o lăsam să bată pe cădere până aproape de iarbă, o ridicam spre suprafață și repetam operațiunea până aveam atacul. De cele mai multe ori atacurile surveneau la momentul în care ridicam lingura de lângă iarba. În final, ipocrit aș fi să spun că la următoarea partidă nu aș folosi această lingură ca una favorite.
Țac, bătaie bună pe cădere și tracțiune liniară sau zig-zag, vibrație medie.
LAURENȚIU ANDRONIC
Paleașcă – Kuusamo Rasanen antibrădiș
Pe apa mică însoțită de vegetație folosesc două linguri. Prima dată când ajung pe un loc cu potențial bun pescuiesc cu o lingură concepută și fabricată de mine, un fel de paleașcă, lată și ușoară, care la o recuperare liniară produce vibrații puternice, având o evoluție agresivă, iar pe stopări o cădere foarte lentă. Este o lingură care stârnește curiozitatea știucilor ascunse prin brădiș și le face să iasă la atac. Cu acest model am prins cele mai mari știuci din palmaresul personal. Alternez acest stil cu unul mai putin agresiv, folosind o lingură Kuusamo Rasanen de 10 grame, care are o bătaie mai strânsă și e dotată cu un sistem anti-brădiș. Se strecoară foarte bine în zonele cu vegetație abundentă și e eficientă în cazul știucilor mai mofturoase. Pe soare pescuiesc cu linguri de culori mai închise (cupru și alamă), iar pe vreme înnorată pescuiesc cu linguri argintate, nichelate sau de alpacă.
Material aparut in numarul 2 al revistei Pescuitul Pentru Toti.
1 Comment