Campionatul Mondial de Feeder, Irlanda 2014

Bun gasit dragii mei la un nou articol! De acesta data am sa vorbesc despre ce s-a intamplat la Campionatul Mondial unde a fost si echipa nationala prezenta. Vreau sa incep prin a multumi tuturor celor care timp de o saptamana ne-au sprijinit si ajutat zi de zi, Tica, Ionut, Alin, Feri, Cristi si Elena, baietilor mei din echipa Radu, Zsolt, Bogdan, Leo, Brola, Lucian pentru cum au raspuns toata saptamana. Mi-a fost foarte greu sa pun rezerva, din pacate nu putem fi toti egali.

Inca din start vreau sa va spun ca-mi asum acest rezultat indiferent de cine ce va spune. Am avut o saptamana incarcata, cu multe schimbari si nelamuriri. Inca din antrenament ne-am dat seama ca standurile au diferente mari ca numar de pesti si adancimi. Putei sa ai parte de adancime de 3 metri sau de 10 metri, asta in functie de sansa. Pe langa aceste adancimi erau si foarte multe agataturi, numai Cosmin, la primul antrenament, a lasat 10 cosulete.

In primul antrenament Zsolt a prins 5,5 kilograme, eu 2, Brola 2 pesti, Vuculescu nimic, pana in ultima ora cand l-au invadat platicile, Fiat 3 Kilograme, Leo 1,5. Concluzia era clara inca dupa a doua zi, trebuia sa prindem pesti indiferent de situatie, mai ales pe standurile dificile. La antrenament echipa noastra a prins peste destul de bine, imbucurator, am stabilit o nada buna compusa din 1 kilogram Lake, 1 kilogram Gardons Black si un kilogram Fine Monture Gardons Noire. In antrenamentul oficial am stabilit ca dam dupa babusca mica, sa facem cantitate, eu Zsolt, Bogdan, Leo si Brola. Ciudat era faptul ca eu am prins tare de la inceput, dar dupa o ora nu mai era pe vad, indiferent ce faceam nu o puteam tine in loc. Bogdan insa prindea bine, a prins in 5 ore 4,5 kilograme, Benzar a prins babusca mult mai mica decat a lui Bogdan, iar dupa 2 ore a iesit la platica. Surpriza insa, nu putea pescui deoarece avea multe agataturi. Luci Fiat la fel… ciudat si cu babusca, dar speram sa ne descurcam. De aici si strategia de a merge pe babusca pentru a nu risca nimic. In antrenament nu am prins toti constant platica in aceeasi zi, chiar daca am dat cu nade identice. Platica era grupata, insa exista o posibilitate de a veni pe vad, dar acest lucru l-am aflat bineinteles dupa concurs.

Strategia a fost clara, toata lumea la babusca deoarece cu 5 kilograme de fiecare eram convins de un rezultat bun. Surpriza cea mai mare a fost sambata dimineata, cand eram aproape singurii care am facut 2 vaduri. Toata lumea a iesit si pescuit in 24 metri. Am inceput sa prindem babusca, insa dupa 35 de minute s-a taiat brusc, singurul care mai prindea fiind Bogdan, care a avut sansa sa cada la apa mica in sectorul E, acolo unde a prins si a facut un rezultat foarte bun si anume 8. La noi insa problema era destul de mare, Luci Fiat, eu si Leo neavand platica in zona. Ma lipeam de orice bucata mica, de orice trasatura, eram pe vadul unde speram sa prind platica, insa ma invadau cei mici. Am pus un carlig mai mare si abia atunci am reusit sa capturez ceva. Benzar, dupa ce a pierdut si el babusca, a iesit la platica si inca de la prima lansare a prins si pana la final a reusit sa faca o cantitate de peste 11 kilograme. Din pacate ceilalti 3 nu am avut sansa de asa ceva. Eram insa disperati sa prindem orice pestisor pentru a ne ridica in clasament.

A doua zi am schimbat strategia, eu am cazut in locul unde Leo a facut ultimul loc si din pacate asa si eu. Nu am inteles nicio secunda de ce nu a stat pestele acolo, am prins 5-6 pesti dupa care am capturat o anghila si asta a fost. Am incercat sa vin mai aproape, am iesit mai departe, am dat in mal la babusca insa in zadar. Singurul, Zsolt, care a facut un loc 1 cu platica din primul minut pana in ultimul. Am ales din pacate o strategie nefericita, care ne-a adus pe un loc 16.

CUM TREBUIA PESCUIT
Echiapa Olandei a facut 2 vaduri la 24 de metri, diferenta de 4-5 metri intre ele. Unul cu nada, iar altul cu pamant, rame taiate si putin fuilles. Pare simplu ca “buna ziua” si au reusit au prins majoritatea platicilor pe vadul cu pamant. Noi nu am avut curajul sa facem asa ceva, din pacate.

Acum sa va povestesc cum au castigat englezii Dupa 33 de zile de antrenament au ajuns la o concluzie… pescuit grosolan, nada multa cu fuilles, cu larve si rame tocate, un carlig marimea 10, care avea o forma mai mare, iar in el 8-9 larve sau 2 rame si 2 viermi. Totul mare pentru a nu distruge babusca mica momeala din carlig. Noi am folosit carlige de 14-16 si babusca mica de 10-15 grame facea praf larva. Greutatea cosuletelor englezilor era de 30 grame, la fel si a olandezilor.

Noi am incercat cat mai putina momeala vie si sa dam nada putina pentru a nu satura pestii si din pacate si acest lucru a fost gresit. Am ales prost strategia si tehnica, insa 5 zile de antrenament e totusi foarte putin pentru un campionat mondial.

Cam asta, pe scurt, dar concluzia finala este dureroasa cand afli ce simplu a fost. Sa speram ca atat ne mai ramane ca la anul in Olanda sa fim mai deschisi la minte si sa ne apropiem de rezultatul excelent facut de Benzar, locul 4 la individual si de Vuculescu locul 38.

Va multumesc frumos baieti, va felicit inca o data pentru dorinta de a face bine,,nu ne-a iesit, din pacate, insa trebuie sa mergem cu fruntea sus inainte si sa invatam din greseli. Fir intins!