O creatura ciudata. Nu pare a fi nimic din ceea ce inoata prin preajma stiucii care se adaposteste in spatele tulpinilor de stuf. Dar este o singura vietate sau este chiar un banc de pestisori alergati de rapitorul flamand? Flash-ul celor doua palete metalice, zumzetul, vibratia sunt stimuli care ajung la stiuca noastra declansandu-i instinctele predatoriale. Si asta nu este totul. Undeva, mai jos de tot taraboiul creat de paletele rotative se afla un snack la indemana, nimic altceva decat carligul ascuns de skirtul stufos, format din filamentele suple de silicon. Nu cred ca stiuca are nevoie de mai mult pentru a iesi din apatia ce pusese stapanire pe ea intreaga zi. Deja la a doua trecere a acestei naluciri stiuca isi paraseste adapostul pentru a o urmari scurt, accelerat si decisiv. Atacul este ferm si vine aproape intotdeauna in skirtul care pulseaza sub paletele rotative. Spinnerbait.
Cand stiuca este apatica, fiind aflata totusi la capatul perioadei de activitate scazuta, aveti varianta folosirii unor stimuli ceva mai puternici, asa cum sunt cei generati de paletele rotative. Daca o rotativa in-line, asa cum este cea clasica, are tendinta sa rasuceasca firul si sa agate cu ancora sa tripla orice obstacol subacvatic care ii iese in cale, spinnerbaitul va ofera o serie de avantaje pe care ar trebui sa le folositi atunci cand oscilantele, nalucile suple si voblerele nu mai produc. In primul rand este vorba despre undele de presiune foarte puternice datorate in egala masura rotirii paletelor, cat si vibratiei bratului. In al doilea rand carligul jigului are o rata de agatare mult mai scazuta decat a unei ancore triple si permite survolarea structurilor dense cu sanse reale de reusita.
Spinnerbaitul este folosit la bass ca o naluca de patrulare, care provoaca rapitorul la atac. Captura indica faptul ca zona respectiva are potential, iar pescarul poate folosi o gama variata de naluci si prezentari selective pentru a tinti exemplare de talie mare. La stiuca vom folosi spinnerbaitul in special acolo unde adancimile depasesc 1,5 m – 2 m, pentru a putea exploata evolutia optima a acestei naluci pe trasee verticale, identice cu cele din jigging. Adica o serie de pompaje ritmice care ridica accelerat naluca din substrat, alternate cu stopari ce ii permit sa plonjeze inapoi spre acelasi substrat. Acest pescuit full contact cu substratul nu este insa unicul mod de a folosi spinnerbaitul. Puteti pescui si ceva mai lent, survoland la mica distanta substratul, lovind chiar obstacolele de aici (acoperiri de genul cracilor, buturugilor, pietrelor etc.) si pastrand pe cat posibil un traseu liniar, preponderent orizontal.
Culorile pe care le folositi pentru palete vor fi argintiul si alama, dar nu sunt excluse si variantele galben fluo sau oranj, pe care ar fi bine sa le cuplati cu skirturi din aceeasi gama cromatica, mai ales acolo unde apa are transparenta scazuta. Daca va confruntati cu ape foarte transparente, atunci alegerile cromatice cat mai naturale sunt cele mai eficiente si aici este bine sa va orientati chiar catre palete care imita in detaliu desenul si culoarea solzilor pestilor – prada, acelasi lucru fiind valabil si pentru ansamblul cap jig – skirt. Greutatile nu trebuie sa depaseasca 14 g decat acolo unde se pescuieste la adancimi de peste trei metri. In general tandemul paletelor este astfel ales incat paleta mare (cea posterioara) sa fie Willow, iar cea mica (anterioara) sa fieColorado. Dimensiunea ideala a paletei mari este 3 – 4 cm, iar a celei mici 1 – 2 cm. Asadar folositi spinnerbaitul cand mergeti la stiuca si nu uitati ca el da rezultate bune atat in prezentari in zona substratului dar si in masa apei, recuperate ceva mai rapid, atunci cand constatati ca stiucile ataca agresiv si sunt hotarate sa-si urmareasca prada pe distante lungi.
[hana-flv-player video=”http://www.pv-tv.tv/ATTILA/flv/spinnerbait.flv” width=”560″ description=”” player=”3″ autoload=”true” autoplay=”true” loop=”false” autorewind=”true” /]
0 comments