Tot aud in ultima vreme de lacuri cu pesti mari, de lacuri cu pesti mici, dar eu cred ca cel mai important e sa gasim in tara cat mai multe lacuri cu peste. Un astfel de lac este cel de la Peris, pe care zilele acestea, incepand de miercuri, fac o partida de pescuit.
Din ultimele informatii culese, atat de la administratorul lacului, cat si de la alti pescari care au pescuit aici in ultima vreme, am inteles ca in lac, pe langa exemplarele frumoase sarite de 15 kg, se gaseste si o mica “hoarda” de ciortani cu greutati cuprinse intre 1 si 3 kg.
Iata ce pot face acestia unei bile de 24 de mm pe care dupa 10 ore de stat in apa am scos-o pe mal impreuna cu un astfel de ciortan. N-ai zice ca au rontait-o, ci ca au “calcat-o in picioare”. Si cum toata lumea vrea sa-i prinda pe batranii lacului, la monturile pe care acesti pescari le folosesc sunt atasate cate 2 sau 3 bile mari, de 24 sau 30 de mm, iar firul de par variaza intre 3 si 6 cm. Eu, mai capos din fire, am decis sa folosesc o montura cu o singura bila de 24 de mm si un fir de par de 2-3 cm.
Si iata ca am ajuns si la subiectul acestui articol. Cand incercam sa lansam monturile, mai ales daca pescuim la distante de peste 80-90 de metri, exista riscul ca din cauza firului de par lung momeala sa se incurce in jurul forfacului. Metoda pe care eu o folosesc in astfel de cazuri este una simpla: pe firul de par, intre carlig si momeala, trag un sac solubil care sa-mi umple aceasta pauza. Cat de mare este saculetul si ce contine acesta, fiecare dintre dvs este liber sa aleaga. Si daca sunt unii care nu vor ca in jurul momelii sa existe si o mica gramajoara de nada, nu uitati ca exista pufuletii solubili pe care ii puteti insira pe firul de par al monturii.
Va urez Fir intins!, iar eu ma intorc la lansete in incercarea de a captura un exemplar pe care sa vi-l pot prezenta intr-un film ulterior.
1 Comment