Plătica (Abramis brama)

Plătica are corpul rotunjit şi uşor turtit. Peştii mai tineri au o culoare mai deschisă, solzii lor sunt argintii, iar pe măsură ce înaintează în vârstă capătă o culoare gălbuie. Preferă râurile cu curs lin, lacurile şi canalele. Peştele este răspândit în Europa la nord de Alpi şi Pirinei, precum şi în Peninsula Balcanică, Marea Caspică, Marea Neagră şi Lacul Aral.
O subspecie numită plătica de Dunăre (Abramis brama danubii) trăieşte în Delta Dunării, iar subspecia „ Abramis brama orientalis” trăieşte în Marea Caspică şi Lacul Aral. Plătica îşi foloseşte gura foarte flexibilă pentru a căuta prin mâl hrană- melci, moluşte, larve de libelulă, care sunt de altfel şi cea mai eficientă momeală pentru acest peşte. Plătica este un peşte care se hrăneşte pe fundul apei, dar varietatea care trăieşte în lacuri poate fi deseori întâlnită la mijlocul apelor, ba chiar se ridică la suprafaţa apei în primele ore ale dimineţii.

Plătica are un simţ al mirosului foarte bine dezvoltat, putând identifica hrana de la o distanţă mare. Deşi în general preferă hrana dulce, este eficientă totuşi adăugarea de sare la hrana sa naturală pe timpul primăverii.
Sezonul de reproducere la plătică este în mai- iunie, când roiesc în număr uriaş în apele puţin adânci, ceea ce le face victime uşoare ale păsărilor de pradă şi ale altor prădători.

Plătica este un peşte cu o creştere rapidă, în circumstanţe ideale şi având suficientă hrană putând atinge o lungime de 40-50 centimetri şi o greutate de până la 4-5 kilograme