Chemarea capriorului

CAND MIEREA LUNII PICURA-N FRUNZISURI
IVIND PESTE STEIURI ALBE ASCUTISURI,
CU GANDUL INCORDAT PRIN SEARA ZBOARA,
INDRAGOSTITI UN TAP SI-O CAPRIOARA…

N.LABIS

Prințul padurii, frumoasa fantasma, a fost si va fi poezia vanatorului la sfarsit de primavara. Capriorul ocupa in sufletul pasionatilor de natura un loc aparte. Asa s-a nascut din timpuri stravechi chematoarea de caprior.

La inceput, confectionata din frunza de salcam, folosita cu dibacie, mai apoi din lemn de cires
sau os de iepure, chematoarea a devenit un accesoriu obligatoriu pentru vanatorul de tap. Pentru a evalua corespunzator efectivul, pentru a recolta optim piesa dorita, este necesar pe langa cunoasterea temeinica a terenului de vanatoare si a habitatului, precum si a comportamentului natural al capriorului si de o chematoare care sa reproduca foarte fidel sunetele de baza necesare apropierii masculului. Acest ritual se cheama alergat sau gonita. Uneori si in luna noiembrie mai apare acest fenomen, datorita femelelor care nu s-au imperecheat in perioada de pimavara-vara. In aceste perioade tapii sunt foarte irascibili, scormonesc pamantul cu copitele, nu prea dorm si umbla cu nasul pe jos asemeni cainilor, in cautarea mirosului de capra in calduri. Tapul are un teritoriu de circa 3-4 km pe care incearca sa il pastreze si nu ezita confruntarile cu alti tapi intrusi in aceasta perioada. Alergatul se petrece in general ziua si, mai rar, in noptile cu luna plina.

Capriorul are o viata de circa 12-15 ani, trofeul acestuia constand in coarnele sale. Caprioara fata dupa circa 22 de saptamani 1, 2 sau 3 iezi, care la cateva ore dupa fatare se pot ridica in picioare pentru a isi urma mama.

Dusmanii capriorului in mediul natural sunt lupii, sacalii, vulpile, pisicile salbatice si mai nou cainii hoinari, care nu ezita atacarea iezilor sau chiar a exemplarelor mature. La toate acestea se adauga si pradatorul suprem, omul, care prin diverse metode ca laturi, capcane si altele, captureaza sau ranesc destule exemplare.
Este stiut de catre pasionatii vanatori de caprior, ca in perioada de imperechere a acestuia, care tine in lunile iulie si august, in functie de vreme si de locatia acestuia (in zonele mai inalte e mai tarzie), capriorul raspunde chemarii in diverse situatii.

Sunetul de ied „pia-pia” care retrezeste simtul matern al caprei care deja incepe sa formeze un nou cuplu cu masculul si la auzul caruia se apropie urmata indeaproape si de  caprior;
Sunetul de capra care atrage masculul, unul sau mai multi, aceastia fiind intr-o competitie pentru teritoriu si posibilitatea imperecherii;
Sunetul de panica sau capra bruscata „fiep-fiep”, sunet care trezeste instinctul teritorial al tapului dupa ce deja si-a format cuplul si care da rezultate foarte bune la sfarsit de alergat.

Pe piata sunt prezente foarte multe tipuri de chematori, de la seturi de cate trei la chematori cu surub care regleaza sunetul, de la vestita pompa Buttolo la mai moderna NORDIK ROE asupra careia vreau sa ma opresc acum.

Nordik Roe este fabricata in Suedia de catre un grup de vanatori pasionati care au cautat sa atinga perfectiunea si e construita cat mai simplu, astfel ca printr-o simpla schimbare a pozitiei elasticului pe mustiuc, reuseste sa reproduca toate cele trei sunete de baza. Aceasta chematoare usoara, facuta din polimer, cu o inalta fidelitate a sunetului, impreuna cu cunoasterea terenului de vanatoare precum si o tehnica desavarsita a camuflajului, face ca vanatoarea de tap sa devina intr-adevar o poezie.

Autor: Dan Morariu