Prima ieșire

O dimineață cu soare și nu mai ai răbdare să stai în casă, ești cu gândul doar la natură, la pescuit, simți un dor imens să fi în mijlocul naturii….. Cu siguranță toți pescarii au simțit asta, si așa s-a întâmplat și cu noi duminică. Nici nu am stat prea mult pe gânduri. Eu, împreuna cu familia mea, ne-am aranjat uneltele în mașină și duși am fost. Am ales ca destinație canalul Păulean din simplu motiv că e aproape de oraș, e frumos, natural.  Așteptăm cu nerăbdare clipa în care vom fi in natură, dar… ajunși acolo din păcate ne-a așteptat o priveliște ….urâtă, jignitoare…natura …parcă plângea, vroia sa renască, dar… nu putea din cauza mizeriei.  Flacoane in apă, pe mal, peste tot…și încă e doar primăvară. Problema exista și din păcate nimeni nu face nimic, deși soluții ar fi, zic eu.

În rest toate bune și frumoase.Ne-am instalat pe marginea canalului și primul lucru pe care l-am facut a fost acela de a pregati nada pentru pescuit. Am ales nada Ramazon pentru ape curgătoare, pentru că este o nadă 100% naturală, care nu conține coloranți, conservanți și care este pe placul peștilor.

Am amestecat nada cu apă din canal și am lăsat să stea vreo 10-15 minute până când  se absoarbe bine apa, după care o mai umectez puțin și o trec prin sită pentru o omogenizare mai bună, pe urmă adaug niște viermuși, pentru că trebuie să știm cu toții că primăvara peștii fiind înfometați caută hrană cu multe proteine, deci viermi, larve de țânțari, râme, etc.

După acest procedeu încep să-mi întind varga Speedy  de 3,5 metri, pe care o echipez cu o linie simplă, fină, un fir principal de 0,12 cu un forfac de 0,08 cu cârlig de 14. În cârlig îmi agăț un viermișor super-energic și poate să înceapă distracția. Îmi reglez totuși adâncimea, pluta mea stă perfect și e foarte sensibilă, îmi arată și cea mai mică mușcătură. Încep să momesc cu nada mea, iar peștii încep să muște înfometați, ba o roșioară, ba o albitură, sau un biban.

Și după cum bine știm, de cele mai multe ori, pe parcursul unei partide de pescuit se întâmplă lucruri haioase, așa și acum. La un moment dat vântul ne-a luat găleata goală și a suflat-o exact  în apă. Ruben a fost pe fază și a luat repede minciogul, încercând să pescuiască găleata. Într-un final a reușit să scoată găleata spre bucuria mea, pentru că o găleată ca a mea costă 55 de lei.

Recomand tuturor cât mai multe ieșiri in aer liber, e sănătos, e relaxant, uităm de griji, probleme, ajută la reîncărcarea bateriilor. Doar priveliștea naturii pot să ne ofere o liniște interioară deplină. Trebuie să știm să o prețuim, să o îngrijim, așa că… niciodată să nu uitați:
IUBIȚI NATURA ȘI AVEȚI GRIJĂ DE EA!

Vă invit aici să-mi povestiți întâmplările voastre pescărești, iar cu un nou articol vă aștept de azi într-o săptămână.