Știu că trăim într-o epocă digitală, în care telefonul a devenit principala sursă de informații și de relaxare pentru marea majoritate dintre noi, inclusiv pescarii. România este o țară cu totul aparte pentru că în tot acest iureș digital în care imaginea ia locul cuvântului, suntem singurii care nu mai avem reviste de pescuit pe piață, iar cărțile de pescuit apar o dată la deceniu. Privind în jur o să realizăm că celelalte națiuni au în continuare apetență pentru citit, așa se face că vom găsi titluri de reviste pescărești care apar în Ungaria, Bulgaria, Serbia, inclusiv Ucraina. Ca să nu mai zic ca printul a supraviețuit onorabil în Franța, Marea Britanie, Italia, Germania și în multe alte țări europene. Sunt vremuri grele pentru pagina tipărită, iar mințile invadate de Tik-Tok digeră greu cuvântul scris.
Conform statisticilor avem 11 milioane de români care nu au citit nicio carte în viața lor, iar mai mult de jumătate dintre tinerii care termină un liceu sunt analfabeți funcționali. Nu sună bine și chiar nu știu câți dintre aceștia sunt și pescari, însă cred că este momentul oportun să vă îndemn la lectură. Dacă dați o răită virtuală prin ofertele anticariatelor online, o să constatți că mai sunt destule cărți de pescuit disponibile. Printre acestea se găsește cartea ÎN ATELIERUL PESCARULUI SPORTIV, avându-i ca autori pe Liviu Banciu și Al. Calmuschi.
Apărută în 1968 și editată de AGVPS carte impune respect de la prima frunzărire a paginilor sale. Este probabil prima carte care tratează în România pescuitul cu năluci în manieră modernă, simțindu-se din plin influența școlilor de pescuit americană și franceză. Cu o descriere exhaustivă a tipurilor de oscilante, rotative, voblere și muște artificiale, această carte descrie inclusiv pescuitul cu jig. Cu desene sugestive, cei doi autori abordează într-o manieră specifică acelor ani pentru țările din spatele Cortinei de Fier, acolo unde nu aveau acces echipamentele de pescuit performante produse în lumea liberă. Este vorba despre conceptul de atelier pescăresc, acolo unde pescarul este învățat cum să-și confecționeze singur toate aceste năluci, multe dintre ele copii ale unor modele faimoase ale epocii.
Cu multe detalii despre uneltele de care are nevoie un pescar pentru a-și realiza cu mijloace proprii nălucile ÎN ATELIERUL PESCARULUI SPORTIV, inclusiv pentru confecționarea blancurilor din bambus laminat de tip Tonkin (din care erau confecționate inclusiv faimoasele lansete Hardy Palacona), această carte descrie și modul în care puterea lansetei trebuie corelată cu dimeniunea mulinetei de spinning, pentru a realiza un ansamblu echilibrat.
Luați aminte de la înaintașii noștri care acum 56 de ani citeau, pescuiau și erau capabili să-și meșterească propriile năluci și lansete. Vă recomand cu căldură această lectură.
0 comments