In numele balastierei

Ceea ce vedem pe Arges in jos, pe un mal distrus, este doar un fragment din drama acestui rau care alimenteaza hoarda de exploatari de nisip insirate intre Clinceni si Cornetu. Mergand spre Adunatii – Copaceni dezastrul este si mai hidos pentru ca imbina nemernicia celor care au obtinut pe cai politice interlope avize de mediu pentru asemenea exploatari, cu rugina danelor unui port fantomatic construit pe vremea cincinalelor comuniste aberante. Pe vremea lui nea Nicu Argesul fusese distrus pana la Bucuresti cu un santier ciclopic ce l-a transformat in canal navigabil, disparitia partii inferioare a acestui rau fiind pretul pe care l-am platit pentru o dezvoltare economica bezmetica, asa cum era vazuta ea de activul de partid si de stat.

Astazi distrugerea nu mai are dimensiunile epice ale santierismului facut in numele poporului la ordinul unui cizmar peltic. Ne-am privatizat. Sunt zeci de santiere atomizate care sapa haotic in albia Argesului  in numele catorva golani de partid aflat vremelnic la putere, oricare ar fi el. Si daca cei care ne conduc nu reactioneaza la ideea perderii zestrei peisagistice si nici nu considera delict de mediu distrugerea unui rau, atunci ar trebui sa apara ceva deranj daca aflam ca mai jos de Cornetu lucrarile haotice de exploatare ale nisipului au distrus practic vechile lucrari de amenajare al canalului Dunare – Bucuresti. Spun asta pentru ca a fost anuntata iminenta reluare a lucrarilor la acest canal, realizate deja in proportie de 70% inca de acum 22 de ani. Numai ca bulversarea albie minore a raului, cat si distrugerea vechilor taluzari vor face lucrarile de finalizare ale acestui proiect mult mai scumpe.

Dar poate ca nici asta nu mai conteaza, pentru ca pana la urma tot fraierii platesc, adica noi, poporul fara balastiera.

[hana-flv-player video=”https://fishingandhuntingtv.com/ro/movies/2012/balastierenisip2.flv” width=”560″ height=”316″ description=”” player=”3″ autoload=”true” autoplay=”false” loop=”false” autorewind=”true” /]