Dupa campionatul World Carp Classic de pe lacul Bolsena, eram destul de insetati dupa o victorie. Din pacate norocul n-a fost de partea noastra in Italia, asa ca am ajuns acasa cu o gramada de momeli nefolosite. Abia am ajuns acasa, si am fost invitati la Sarulesti, la Champions Challenge. Ne-am bucurat pentru aceasta noua sansa, ne-am inscris repede in concurs. Imediat ne-am apucat de organizare.
Abia ajunsesem pe lac, a avut loc si tragerea la sorti, si am observat ca la reguli au fost introduse anumite schimbari: prima tragerea putea fi respinsa, echipa astfel avand o sansa la a doua tragere, pe care insa era obligat sa o accepte. Pentru ca eram pe un teren total necunoscut, ne-am decis sa acceptam primul loc tras. Ne-am ocupat locurile, am descarcat rapid echipamentul, am pregatit barca, sonarul si balizele.
Boiliesurile le-am pus pe meltex sau in sacul solubil.
Organizatorii au dat startul la ora 13:00, iar noi eram entuziasmati in fata unei noi competitii. Abia asteptam sa ajungem pe apa, pentru ca de pe mal nu prea reuseam sa vedem ce anume ascunde lacul, sau locul tras de noi. Sectorul nostru, care era aproximativ de 80-90 de metri larg si 700 metru lung. La prima vedere nu parea foarte promitator, parea mai degraba sa fie o „poarta de tranzit”. Ajungand pe apa ne-am dat seama ca am avut dreptate. Norocul nostru era, ca in partea stanga am gasit un platou de 250-300 m, unde adancimea apeai varia intre 4,5-2,5 m, iar asta, dupa un drum lung si obositor, ne-a dat speranta. Dupa ce am studiat lacul, ne-am ocupat de asezarea balizelor, asta ne-a luat aproape toata ziua. Ca sa mai luam si o pauza, am facut o mini sedinta despre technicile de nadire si momelie pe care urma sa le folosim. Dupa ce am ajuns la un acord, am pus lansetele. La nadire am folosit mai multe ingrediente, printre care boilies si diferite cereale.
Am incercat si nadirea masiva, insa fara rezultate. Pentru ca deja nu dormisem de 40 de ore, dupa asezarea monturiilor, ne-am culcat. Pe la 12 noaptea, am observat trasaturi la montura cu boilies – am folosit bile de 16 mm – si asa a avut loc prima intalnire cu un crap de 10 kg. Dupa ce l-am eliberat, ne-am dus apoi sa ne mai odihnim un pic.
Dimineata ne-am trezit destul de odihniti, si dupa ce am baut cafeaua, am analizat putin intamplarile serii, si am ajuns la concluzia, ca avem nevoie de o montura mai rafinata, pentru ca pestii nu au un apetit mare. Datorita faptului locul nu avea agataturi deloc, ne-am decis sa folosim un forfac de 15 lbs, si un carlig de 6. Am renuntat sa mai nadim cu cereale, si am pus un accent mai mare pe naditul cu boilies si pe momeala.
Am folosit mai multe dimensiuni de bile, incepand de la 10 mm, pana la 24 mm. Pe riguri am pus bile intre 18-20 de mm, unele cu pop up-uri, altele fara. Am inceput sa folosim bile mai mari, pentru ca trebuia sa prindem pesti de peste 5 kilograme. La concurs se luau in considerare cei mai mari cinci crapi, asa ca a trebuit sa riscam, si sa ne concentram doar asupra pestilor mari, in acelasi timp incercand sa ii evitam pe cei mici. Tehnica noastra a functionat, ne-a adus succesul dorit. Am ajuns pe primul loc, atat la cantitate, cat si in clasamentul celor mai mari cinci crapi.
Profitand de aceasta ocazie, dorim sa multumim tuturor pentru increderea acordata. Multumim organizatorilor pentru experienta fantastica, a fost o partida de neuitat.
0 comments