Carasul (Carassius carassius)

Originar din Asia Orientală, China şi Japonia, la noi în ţară este prezent în aproape toate bazinele acvatice, cu excepţia apelor din zonele montane.
Forma corpului carasului este relativ asemănătoare cu a caracudei, dar mai puţin înaltă şi ceva mai lunguiaţă. Capul este scurt, iar gura terminală şi prevăzută cu buze uşor cărnoase, fără mustăţi. Corpul îi este bine proporţionat, acoperit de solzi cicloizi relativ mari şi groşi. Culoarea corpului este influenţată de condiţiile de mediu şi de anotimp. Partea dorsală este de culoare verzui-plumburie, flancurile argintii şi regiunea ventrală albă cu reflexe argintii. Înnotătoarele au o culoare fumurie, cu uşoare nuanţe roşietice. De dimensiuni relativ mijlocii, carasul are o lungime de 10-30 cm şi o greutate medie de 100-300 g. Dacă beneficiază de condiţii corespunzătoare, poate ajunge şi la greutăţi mai mari, până la 1,5 kg. Este întâlnit frecvent în apele stătătoare sau în cele curgătoare cu curs lent sau pe braţele unor râuri şi foarte frecvent in bazinele piscicole sistematice. Este o specie ce preferă fundurile apelor mâloase, bogate în substanţe organice, în flora şi faună acvatică. Puţin pretenţios faţă de hrană, consumă râme, melci, răcuşori, seminţe, etc.
Maturitatea sexuala este atinsă la vârsta de 2-3 ani, în funcţie de condiţiile de care a beneficiat. Perioada de reproducere începe din luna mai şi ţine până la finele lunii august, în ape cu temperatura de 18-20° C. Femelele depun icre în mai multe “porţii”, cca. 15000-40000 icre, cu un diametru de 1,4-1,5 mm, de culoare gălbuie, pe vegetaţia submersă, în apă nu prea adâncă. Incubaţia durează 2-3 zile, la o temperatura de 22-23° C. Peşte cu o dinamică de creştere redusă, carasul  trăieşte paşnic alături de crap, caracudă şi alte ciprinide. Foarte rezistent la condiţiile de mediu, trăieşte şi în condiţii în care alţi peşti nu supravieţuiesc.

Vieţuieşte mai mult în stratul profund al apei, „arând” zona mâloasa de la nivelul vetrei bazinului în căutarea hranei. Nu se hrăneşte în condiţiile creşterii bruşte sau scăderii bruşte a nivelului apei sau a presiunii atmosferice. Numărul mic de masculi existenţi în rândul acestei specii, determină femelele să se încrucişeze cu masculi din alte specii. La caras, diviziunea şi formarea embrionului se face prin stimulare, fără contopirea nucleului icrei cu nucleul spermatozoidului. Are o greutate relativ mică şi o dinamică de creştere redusă. Carasul nu are o carne prea gustoasă, nefiind prea apreciat de consumatori. Pentru pescari reprezintă o sursă de atracţie şi divertisment, în condiţiile în care este întâlnit şi acceptă bine o diversitate de momeli şi “muscă” pe tot parcursul anului.