SPECTACOLUL FROG – BROSCUTA CEA URATA

                Nălucile topwater sunt prin definiţie, momeli artificiale care evoluează în filmul apei cum spun pescarii, pe suprafaţă. Nălucile tip frog – broască, sunt şi ele conform numelui, năluci care imită broaştele. Acestea din urmă pot fi sinking, surface sau topwater. Marea majoritate a nălucilor tip frog, sunt năluci topwater, deşi de obicei când spunem topwater ne referim la năluci tip stick, pencil, popper, propeller sau buzz. Pe lângă forma distinctă care imită broasca-batracienii, momelile artificiale tip frog au şi avantajul de a putea fi pescuite în structură densă, care străpunge pelicula apei, fără a rămâne blocate în vegetaţie.

Nălucile frog se pretează cel mai bine a fi folosite, la noi în ţară, în pescuitul ştiucii. Legat strict de aspectul asemănării dintre năluci şi hrana răpitorilor, e totuşi de menţionat faptul că, ştiuca, este poate răpitorul cel mai puţin pretenţios la detalii legate de formă, colorit sau evoluţia nălucilor, oportunitatea sau capacitatea lor de a stimula instinctul de prădător al ştiucii fiind calităţi mult mai preţioase. Pe lângă acest fapt, esocidele din habitatele izolate, sălbatice, necontrolate, sunt cunoscute a se hrăni pe lângă peşte, cu orice vietate acvatică ce corespunde ca şi dimensiune unei potenţiale prăzi, fie că sunt broaşte, şerpi, păsări sau mamifere de mici dimensiuni.

Pescuitul cu aceste broscuţe este unul eficient şi destul de răspândit şi printre pescarii români. Cu toate acestea, oportunitatea nălucilor frog de a fi pescuite în orezării şi incinte unde vegetaţia abundentă face aproape imposibilă abordarea apei cu alte tipuri de năluci, primează efectului, aspectului şi coloritului acestora. Unde locul de pescuit permite tehnici pe swimbait sau glidere de exemplu, le prefer pe acestea, şi posibil şi stiuca să facă la fel. Cu alte cuvinte, să ne bazăm pe faptul că ştiuca va avea chef să mănânce broaşte mai degrabă decât peşte de dimensiuni mai mari, poate fi o greşeală.

Când broaştele par însă să fie singura opţiune din punct de vedere al accesului la apă, peste nuferi şi plauri culcaţi, printre fire de stuf, tulpini şi muguri, nu ne rămâne decât să găsim broasca şi tehnica cea mai potrivită.

Observaţia principală ar fi că, majoritatea producătorilor s-au concentrat pe un aspect mai degrabă comercial şi eye-catching cum spun americanii, decât fish-catching. Atenţia sporită la detaliile care sunt în partea superioară, inobservabile din apă, coloriturile şi modelele cromatice atent alese, ochii realişti şi bulbucaţi sau încruntaţi, împreună cu membrele mai mult decoratice, nu permit o variaţie a tehnicilor sau o prezentare mai diversificată. Corpul voluminos şi gol la interior este deosebit de vulnerabil în faţa dinţilor ştiucii, iar cârligul dublu, imobil, favorizează o rată scăzută a înţepărilor eficiente, cu alte cuvinte, multe ratări.

Producătorii care au urmărit mai mult prinderea peştilor decât prinderea pescarilor, au optat pentru variante mai simple de năluci tip frog, mai naturale ca şi efect deşi sărace în detalii, mai versatile şi mai polivalente, evident, şi mai prinzătoare. Acestea nu au o accesorizare predefinită, fiind armate sau lestate ulterior, cel mai adesea cu un cârlig simplu, offset. Corpul lor este plin, iar membrele seamană unor cozi de grub sau de shad, fiind foarte active în timpul recuperării. Năluca este mult mai rezistentă, iar rata capturilor creşte până la 100%, fiind favorizată de absorpţia şi reţinerea mult mai facilă a nălucii, de către ştiucă. O revelaţie în această categorie de năluci a fost Hard Leg Frog de la Z-Man, având membre generoase şi foarte mobile, iar materialul deosebit de elastic şi rezistent din care este fabricată, făcând-o deopotrivă natural plutitoare şi deosebit de greu distructibilă.

Tehnica de recuperare pe nălucile frog din prima categorie, cele goale la interior, lestate şi pre-armate, este relativ simplă şi liniară. Năluca lucrează oarecum singură, pe recuperare constantă săltând uşor iar pe impulsuri cu stopări, ţâşnind mai tare, asemănător unui popper.

Broscuţele din silicon plin, care permit lestări şi armări ulterioare, oferă o varietate mai mare de tehnici. Armate cu un cârlig offset, nelestat, acestea pot fi pescuite pe suprafaţă. Se pretează o recuperare constantă sau o recuperare cu zvâcniri din vărful lansetei, urmate de stopări. Pe recuperare constantă, membrele vor crea zgomot şi vibraţie, de aplitudine direct proporţională cu viteza de recuperare, creând uneori chiar efectul unui buzzbait veritabil. Armarea cu un cârlig lestat light anterior, poate avea ca efect scufundarea uşoară a părţii anterioare a nălucii. La micile impulsuri date cu vârful lansetei în jos, broscuţa adună membrele şi înnoată asemeni uneia vii, pentru a reveni apoi la suprafaţă, ca o nălucă surface. Lestări suplimentare, pot transforma năluca într-una sinking, fapt care permite dezvoltarea unor noi tehnici de recuperare, accesarea apelor mai profunde şi mai buna explorare a găurilor formate în adevăratele păduri de vegetaţie, unde mai tot timpul, o ştiucă stă la pândă, dar poate nu este dispusă să îşi părăsească ascunzătoarea, până când prada nu îi intră în raza unei capturi sigure.

Tratată cu suficientă atenţie şi aleasă cu pricepere, broscuţa cea urâtă, se poate transforma într-o ştiucă de toată frumuseţea.