Naluca potrivita la locul potrivit

alin
Cu o dragoste intrata in nabadai prin februarie – martie, stiuca de Delta a avut parte de 2 saptamani de gratie, atat cat ANPA a considerat ca-i ajunge dupa ce dintoasele si-au dat obolul de icre mafiei pestelui care a construit in Delta mai multe cherhanale evazioniste decat sunt acum pensiuni cu acte in regula. Pentru a demonstra grija pe care o au baietii platiti din banii contribuabililor pentru  resura pisicicola a Romaniei, Administratia Rezervatiei Delta Dunarii a prelungit prohibitia la acest rapitor, bagandu-l la gramada cu restul pestilor. Asa ca, dupa ce a fost casapit pentru icre la liber pana in martie, ce a mai ramas din efectivele stiucii este pazit cu strasnicie la misto pana in iunie. Iata motivul pentru care, pentru a nu avea o cadere nervoasa in cazul in care veti fi prins de un agent piscicol in mijlocul infractiunii in “natural”, pe unul dintre ghiolurile sau canalele Deltei Dunarii, facand slalom cu oscilanta printre mii de setci si vintire, eu va propun pescuitul in incinta. Cel putin pana in iunie.

liviu-mihaiu

Fie ca este vorba despre Cormoran – cea mai populara locatie de acest gen din Delta astazi, fie ca este Priprava – o a doua locatie faimoasa prin capturile sale, ori Statia 11 – o apa ceva mai restransa spatial, dar la fel de promitatoare in exemplare de peste 7 kilograme, pescuitul in incinta nu face nota distincta  fata de pescuitul in ghioluri si japse. Un pescuit de pilda in Holbina, o incinta de 1000 ha, nu este cu nimic diferita in materie de pescuit fata de ceea ce stiti ca se intampla in “natural”, pentru ca stiuca are unde sa migreze si este destul de dificil sa o gasesti. Evident ca diferenta dintre Holbina pazita intre digurile incintei si Holbina jefuita la liber in bazinele salbatice este faptul ca in incinta mai exista peste, si multe exemplare capitale. Chiar si acolo unde densitatea piscicola este mare, variatiile in intensitate ale comportamentului predatorial, desele schimbari ale strategiilor de vanatoare in stransa concordanta cu comportamentul prazii si fluctuatiile parametrilor de mediu fac de multe ori destul de dificila localizarea stiucii. Iar localizare nu este neaparat un factor ce tine de deplasarea barcii de la un loc la altul prin incinta. Tine si de PREZENTAREA nalucii. Prezentarea este construita din  intensitatea stimulilor (vibratori, de presiune si vizuali), dimensiunea nalucii, dinamica sa si adancimea la care aceasta evolueaza. Adancimea in care tineti naluca in timpul evolutiei este un factor important de localizare pentru ca o stiuca ce ataca in plan vertical foarte selectiv va ignora nalucile aflate sub sau deasupra palierului de adancime in care aceasta vaneaza.

jitterbug

Mai concret, intr-o apa de 2 metri adancime, acolo unde stiuca se ridica frecvent dupa prada la suprafata, veti avea sanse mai mari daca veti pescui cu o naluca de suprafata, asa cum este de pilda Fred Arbogast Jitterbug, decat sa pescuiti in substrat cu jig.

fatso

Daca stiucile prefera insa sa vaneaza in preajma substratului, atunci un Salmo Fatso sinking, pullbait ce recuperat lent va survoleze stiuca la o adancime de 1,5 m, probabilitatea de a declansa atacul rapitorului fiind mai mare astffel decat plasarea unui jig cu naluca supla in substrat.

x-rap

Daca observati ca din anumite considerente (lumina prea puternica, lipsa vantului) stiucile refuza sa atace in pelicula apei, dar nu raspund nici in preajma substratului, atunci folositi un Rapala X-Rap Subwalk, un glider cu inot foarte larg ce evolueaza imediat sub pelicula, undeva la 10 cm de aceasta.

Reaction-Strike

Daca nici asa nu aveti raspuns, lansati la apa Reaction Strike Shad, un swimbait slow sinking ce evolueaza la 50 – 60 cm adancime din intreaga coloana de apa pe care am luat-o ca referinta cu adancime de 2 m.

delta

In incheierea acestei succinte treceri in revista a aplicatiilor legate de localizarea pe verticala a stiucii mai trebui spus ca preferinta acestui rapitor de a vana intr-un anumit palier al adancimii este dependenta de prezenta prazii. De multe ori, atunci cand stiuca din incinte devine activa la suprafata este foarte probabil sa o gasiti pe portiunile cu apa de maxim 50 cm adancime, in timp ce predilectia pentru apa mai adanca muta stiuca in zona de canale, ce fac legatura intre asa – zisele „platforme”.

malin

23 ani de activitate neintrerupta in presa de pescuit, sute de articole si editoriale, fondator al revistelor Aventuri la Pescuit, Super Pescar si Pescuitul pentru toti, autorul cartii Spinning. Odiseea pescarului digital, care pune bazele terminologiei in spinningul de la noi si ale abordarii stiintifice in pescuitul cu naluci. Cineast, director de imagine film si televiziune, autor al imaginii multor filme de arta, reportaje si documentare, realizator de filme TV dedicate pescuitului. Jurnalist, colaborator la ziarul Cotidianul, autor de texte si membru al redactiilor revistelor de umor si satira politica Academia Catavencu si Catavencii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *