Pescuitul printre cifre

Iata ca minunea s-a intamplat! Am asteptat 22 de ani sa avem un studiu statistic specializat care sa faca putina lumina in lumea pescuitului sportiv/recreativ. IMAS a finalizat un astfel de studiu in perioada 9 – 17 noiembrie 2011, pe un esantion multistadial si realizat in 189 de puncte de esantionare din 91 de localitati. Marimea esantionului a fost de 1041 de persoane, eroarea maxima de esantionare fiind de +/- 3%. Intrebati daca merg la pescuit, un procent de 25% au raspuns afirmativ, ceea ce inseamna ca – cel putin teoretic – din 20 de milioane de romani, 5 milioane umbla dupa baboi. Evident ca este vorba despre 5 milioane de romani – barbati, femei, copii, batrani – care au fost cel putin o data in viata la peste… Sa nu va inchipuiti ca avem de a face cu pescari ce ajung pe apa saptamanal.

Acum putem desena profilul pescarului majoritar. Pescuieste de cel mult 2 – 3 ori pe an, numai in ape publice, cu undita, fara a plati taxa ANPA. El nu este membru al unei asociatii, nu cumpara reviste si nici nu le citeste atunci cand da de ele. In schimb se uita la TV, la emisiunile de pescuit. Are undeva pana in 8 clase primare, uneori ceva peste, ceva de genul prima treapta de liceu. In top 5 al notorietatii firmelor de echipament de pescuit se afla pentru acest pescar pe primul loc Baracuda, urmata de Cormoran, apoi in ordine de Mustad si Shakespeare. Cele mai multe produse cumparate de acest pescar pentru a-si completa trusa sunt produse de Mustad (probabil cele mai populare carlige din Romania), apoi de Cormoran si de Baracuda. Pescarul majoritar cheltuieste anual pentru nada si momeli sub 200 lei. Mai cheltuieste alti 200 lei pentru echipamente de pescuit si inca 200 lei pentru deplasarea la apele pe unde pescuieste. O caracterizare fugara a acestui pescar ar construi o imagine de familie iesita pe malul apei, cu lansete si undite multe, cu gratar, mici si patura.

Sa vedem insa cam cum arata pescarul ceva mai pasionat, cel care merge mai des la pescuit si care se straduie sasi mareasca bugetul destinat acestei activitati. In linii mari pescarii prefera apele publice (49%) si doar 23,7% pescuiesc pe ape private. In fine 27,1% merg pe ambele tipuri de ape. Dintre ei doar 12,1% isi vizeaza permisul si doar 6,1 s-au afiliat unei asociatii. Doar 5% dintre ei cheltuiesc intre 200 si 900 lei anual pentru nada si momeli, 4,1% cheltuiesc o suma situata in aceasta marja pentru deplasari si un alt 5% se incadreaza intre 200 si 900 lei pentru a-si achizitiona echipamente. Este evident ca in acest procent de 5% sunt inclusi pescarii dedicati, hotarati sa consume timp si bani pentru pasiunea lor, cu varste cuprinse intre 45 si 59 de ani. Foarte probabil sa se incadreaze in grupa celor care merg cel putin o data pe luna la pescuit, care locuiesc in orase mijlocii ale Munteniei, cu un venit lunar de 750 lei si care au un statut social mediu. Poate o sa va para bizar, dar in aceasta grupa se incadreaza atat barbati, cat si femei, in procentaje sensibil egale. Cei mai multi barbati au ca studii 8 clase, in timp ce femeile sunt ceva mai scolite, marea lor majoritate avand liceul. Ei reprezinta cel mai activ segment, atat ca prezenta pe site-uri, forumuri pescaresti, fiind si cei mai buni clienti ai dealerilor de echipamente de pescuit.

Daca ne uitam mai atent la chestionar, vom afla ca din totalul pescarilor (cei 25% din esantion) doar 4% dintre acestia sunt interesati de pescuitul de competitie, cifra ce este fara indoiala inclusa in cele 5% care reprezinta nucleul, hard core-ul pescuitului sportiv din Romania. Mai exact spus, 25.000. Numai ca cifrele BRAT din ultimii ani ne indica un maxim la revistele pescaresti de 13.000 de exemplare vandute, in timp ce interesul pentru pescuitul de competitie nu pare sa depaseasca 2000 de competitori pentru toate stilurile cumulate (spinning, fly, stationar si crap). Ceea ce inseamna ca suntem inca mult sub potential.

Sa-i vedem insa si pe cei care merg cam o data pe saptamana la pescuit. Sunt in marea majoritate barbati cu varste cuprinse intre 30 si 44 de ani, provin din mediul rural al Munteniei si au un venit mediu de sub 290 lei. Cu studiile nu stau rau, au liceul, in schimb au un statut mediu scazut. Este foarte probabil vorba despre pescuitul de subzistenta in care se incadreaza profilul pescarului care pescuieste cu undita si lanseta.

Un pescar pasionat devine o rotita intr-un angrenaj economic care produce in zilele noastre – si in tari care au inteles importanta acestei activitati – sume cu multe zerouri. S-a mai observat ca apetenta acestui pescar pentru informatie este proportionala cu educatia sa si rimeaza cu bugetele pe care le aloca echipamentelor de pescuit. In ceea ce priveste canalele de informatie, se observa o scadere a ponderei presei scrise, doar 18% dintre cei chestionati raspunzand afirmativ la intrebarea „Cititi reviste de pescuit?”. Este cu siguranta vorba despre o reorientare datorata Internetului si posibilitatii de a obtine informatii gratuit pe siteuri si forumuri pescaresti. O alta observatie este ca televiziunea joaca un rol important in formarea acestei piete in care 59% dintre pescari urmaresc emisiunile posturilor TV dedicate pescuitului. Nu pot incheia aceasta succinta prezentare a studiului IMAS fara a prezenta mai pe larg topul notorietatii brandurilor producatoare:

  1. Baracuda
  2. Cormoran
  3. Mustad
  4. Shakespeare
  5. DAM
  6. Shimano
  7. Carbotex
  8. Kamasaki
  9. Okuma
  10. Energofish
  11. Rapala
  12. Mitchell

Pe ultimele locuri, in ceea ce priveste notorietatea printre pescarii romani sunt producatori ca Sakura, Ryobi si Tubertini.

Iata si primele branduri clasate in topul vanzarilor din Romania, asa cum reiese din studiul cu pricina:

  1. Mustad
  2. Cormoran
  3. Baracuda
  4. Shakespeare
  5. DAM
  6. Carbotex
  7. Shimano
  8. Daiwa

Voi reveni si cu alte comentarii saptamana viitoare pe marginea acestui subiect interesant, atat pentru pescari, cat si pentru cei angrenati economic in acest segment al activitatilor recreative.

 

23 ani de activitate neintrerupta in presa de pescuit, sute de articole si editoriale, fondator al revistelor Aventuri la Pescuit, Super Pescar si Pescuitul pentru toti, autorul cartii Spinning. Odiseea pescarului digital, care pune bazele terminologiei in spinningul de la noi si ale abordarii stiintifice in pescuitul cu naluci. Cineast, director de imagine film si televiziune, autor al imaginii multor filme de arta, reportaje si documentare, realizator de filme TV dedicate pescuitului. Jurnalist, colaborator la ziarul Cotidianul, autor de texte si membru al redactiilor revistelor de umor si satira politica Academia Catavencu si Catavencii.

2 Comments

  1. Pingback: Atentie la Baracuda! | PVTV - Romania

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.