Prinde & Comenteaza

Am pescuit la Cormoran in incinta sub aripi de codalb, respirand un aer intesat de tot felul de pasari. Am vibrat la unison cu broastele intr-o incantatie ce a pus stapanire parca pe tot spatiul si timpul cuprinse intre dealurile Bestepe si ghiolurile dinspre Perivolovca. Am prins. Am si scapat stiuci. M-am bucurat de soarele de primavara si de vantul caldut imbibat cu miros de salcie cruda. Eram la adapostul digurilor care aparau acest paradis de agonia Deltei. “Afara”, dincolo de diguri, este prohibitie generala. La scrumbie este o crutare de 10 zile pentru a le da acestor pesti ragazul sa urce spre reproducere. Mergeti in orice sat de pe marginea bratului Sf.Gheorghe de pilda si o sa vedeti ca nimeni nu s-a oprit din pescuit. Numai ca acum nu pescuiesc hoteste doar cei fara autorizatii, ci si cei cu autorizatii. Comenzile sa dau la poarta gospodariei sau in carciuma. Trebuie doar sa ai un intermediar de incredere pentru localnicul pus pe chiverniseala. Apropos de autorizatii de pescuit comercial: costa 4000 lei/ an, o suma serioasa pentru cetateanul din Romania profunda. Aproape 40% dintre aceste autorizatii sunt platite de locuitori din zona continentala, care au un loc de munca la Tulcea si care pescuiesc dupa program sau in weekend. Nici vorba de pescuit de subzistenta. Si ca sa inchei ideea asta – cei care se bucura de jaful piscicol din Delta Dunarii sunt patronii de cherhanale care au intesat Delta si care practica o evaziune fiscala de peste 80% din valoare pestelui pe care il valorifica. Spunea foarte inspirat cineva aici, la comentarii, ca “traim noi prost, ca sa moara ei bine”. Nimic mai adevarat. Priviti padurea de eoliene din Dobrogea, un lucru foarte bun pentru zestrea de energie regenerabila a Romaniei, dar sa stiti ca in orice lucru bun la noi, este si multa nedreptate. “Baietii destepti” au… investit cu banii Guvernului, bani care vor fi recuperati din fiecare kilowatt pe care il platesc romanii mai prosti si care sunt indirect, fara ca macar sa stie, actionari virtuali ai acestei afaceri. Averile le colecteaza – evident! – tot Ei. Pentru ca acum suntem Noi si Ei.

Am intrat de curand intr-o polemica pe forumul unui site de pescuit la Rapitori cu niste confrati de pasiune oripilati de faptul ca intr-un film PVTV trei crapi, prinsi pe bratul Chilia, sunt eliberati in incinta de la Periprava. Oamenii au fost contrariati de acest gest si au reactionat prompt pe site reclamand imoralitatea realizatorilor filmului. Nici macar argumentele mele legate de faptul ca pestii au fost prinsi la lanseta si nu la plasa, ca nu au fost sute de pesti, ci doar trei, sau ca nu au fost sacrificati, ci eliberati, nu au rezolvat conflictul. Acuzele legate de “blat” cu administratorul incintei, de faptul ca asa ceva nu se numeste catch & realese atata timp cat pestii nu sunt eliberati in apa din care au fost prinsi nu si-au primit un raspuns acceptabil pentru contestatari. Si, in timp ce plecam din  Delta incercand sa-mi dau seama unde este mijlocul dilemei, ca sa vedem daca adevarul este ca intotdeauna undeva pe la mijloc, barcile braconierilor faceau croaziere de voie pe Dunare pline cu peste prohibit. Am vrut sa-mi limpezesc gandurile cu imagine de ansamblu a problemei, asa ca am urcat pe colinele Bestepe pentru a privi de acolo, de sus, Delta. Cinci coloane de fum demonstrau ca si acum, cand pasarile sunt pe cuiburi, localnicii dau foc la stuf pentru a creste mai mare si mai bogat in vederea recoltarii. Omul este parte integranta din biosfera din rezervatie si face acest lucru in special cu plasa si cu aparatul electric.

Si daca atunci cand esti in barca gonindu-ti sperantele desarte de lansetist spre ghioluri si canale, este bine sa vezi adevarul asa cum este el vazut de acolo de sus. Dincolo de salciile de maluri nu sunt japse, ghioluri sau mlastini. Sunt terenuri agricole care isi asteapta renaturarea de 22 de ani. In schimb, acolo unde acum cativa ani Dunarea a spart digul pentru a-si face singura dreptate, pe la Balteni, apele mari intra pe camp odata cu crapii aflati la “bataie”. Baltenenii – de jos si de sus – dau fuga cu ostii si cosuri pentru a prinde crapii veniti la reproducere, bucurandu-se de renaturarea… naturala. Inchipuiti-va toate aceste indiguiri renaturate. Cati crapi s-ar reproduce aici, cat peste? Am coborat de pe coline incercand sa dau raspunsul la acuza forumistilor, ca nu este moral sa eliberezi crapi din Dunare in incinta. Si nu am putut, asa ca am renuntat la idee inainte sa ma pierd in sofisme.

In drum spre Bucuresti, descoperind Romania profunda, undeva intre Ramnicul de Jos si Medgidia, am dat peste comuna Cheia, o asezare cu un drum ce serpuieste printre coline inverzite si pereti de stanca slefuita de ploi si de timp. Timpul ii va fi insa fatal pentru ca o cariera, cu patron smecher pe la partid, macina masivul stancos in stil mare si – evident – cu aviz de mediu, asa ca in 5 – 7 ani va ajunge la canionul in miniatura ce sta chezasie ca suntem aici de milioane de ani. Avem o tara frumoasa, pacat ca este guvernata cu japca pana in cele mai adanci straturi geologice.

[hana-flv-player video=”https://fishingandhuntingtv.com/ro/movies/2012/cormoran.flv” width=”560″ height=”316″ description=”” player=”3″ autoload=”true” autoplay=”false” loop=”false” autorewind=”true” /]

23 ani de activitate neintrerupta in presa de pescuit, sute de articole si editoriale, fondator al revistelor Aventuri la Pescuit, Super Pescar si Pescuitul pentru toti, autorul cartii Spinning. Odiseea pescarului digital, care pune bazele terminologiei in spinningul de la noi si ale abordarii stiintifice in pescuitul cu naluci. Cineast, director de imagine film si televiziune, autor al imaginii multor filme de arta, reportaje si documentare, realizator de filme TV dedicate pescuitului. Jurnalist, colaborator la ziarul Cotidianul, autor de texte si membru al redactiilor revistelor de umor si satira politica Academia Catavencu si Catavencii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *